Mărțișorul de ieri și de azi

0
488

MĂRȚIȘORUL, obiect-bijuterie prins într-un șnur alb-roșu, așteptat de toată lumea cu mare bucurie în fiecare an, ca vestitor al primăverii, pe care-l dărium cu drag persoanelor apropiate, pe 1 Martie, are azi numeroase semnificații – de la obiect aducător de noroc la simbol al renașterii naturii. Pe lângă România, sărbătoarea mărțișorului este marcată și în alte state din Europa de Sud-Est – în Republica Moldova, Bulgaria, Macedonia de Nord, Albania sau chiar în Rusia.  

Specialiștii etnografi vorbesc despre simbolistică și evidențiază că primul mărțișor a fost șnurul din fir alb și negru, cel din urmă fiind înlocuit în timp de un fir roșu, o culoare care protejează de rele și exprimă iubirea în credința populară. Albul, la rândul său, semnifică puritate și energie. Se spune că primele mărțișoare erau pietrele de râu vopsite. De altfel, arheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani ce pot fi considerate mărțișoare. Au forma unor mici pietre de râu vopsite în alb și roșu, înșirate pe o ață, pentru a putea fi purtate la gât. Roșul poate însemna vitalitatea femeii, spiritul feminin, fertilitatea, iar albul – puterea masculină, longevitatea. Semnificația literară a mărțișorului este micul martie, pe care să-l purtăm la pieptul nostru pentru ca iarna să fie uitată și noul an să poată să înceapă.

În general, fetele și femeile primesc mărțișoare și le poartă pe toată durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. În Bulgaria, însă, și bărbații primesc mărțișoare, chiar și animalelor li se agață șnurul alb-roșu pentru a fi ferite de boli tot anul. Și în Republica Moldova, obiceiul este ca și fetele să dăruiască mărțișoare băieților.

 ROMÂNIA are numeroase legende și povestiri despre Mărțișor. Încă din vechime se sărbătorea venirea primăverii. Se spune că în timpul dacilor, femeile purtau monezi sau pietricele la care adăugau fire de lână albă și roșie, pentru a le feri de ghinion pe tot parcursul anului. Sau că dacii ofereau simbolic monede de aur, argint, bronz, în funcție de starea materială. Aceste monede simbolizau fertilitatea, indicând statutul social al celui care oferea cadoul. Cea mai cunoscută legendă despre mărțișor în ţara noastră este legenda Babei Dochia – lepădarea de cojoace.

Una dintre acestea spune că, înainte ca dacii să fie cuceriți de romani, șnurul mărțișorului era realizat din fir alb și negru. Negrul provenea de la culoarea lânii oferită de Baba Dochia nurorii sale și simboliza întunericul din timpul iernii. Legenda mai spune că fiul Babei Dochia, Dragobete, s-a căsătorit fără acordul mamei sale, iar aceasta, ca să-și supere nora, a trimis-o la un râu cu un ghem de lână neagră, spunându-i să nu se întorcă până când lâna nu devine albă. Fata s-a chiuit să spele lâna până când au început să îi sângereze degetele, dar fără niciun rezultat. Impresionat de chinul fetei, Iisus Hristos i-a dat o floare roșie, spunându-i să spele lâna cu ea. Mulțumindu-i, fata a pus floarea în apă, a spălat lâna și a constatat cu uimire că lâna s-a albit. Apoi, fata s-a îndreptat spre casă, unde nu a fost primită cu bucurie de socra sa, care a acuzat-o că Mărțișor (după cum îi spunea fata, pentru că nu îl cunoștea pe Iisus) era iubitul ei. Apoi Dochia a pornit împreună cu turma sa spre munte, fiind convinsă că primăvara venise deja, pentru că Mărțișor a avut floarea. În timpul drumului său, și-a scos însă cele doisprezece cojoace pe care le purta, până când a rămas fără niciunul. Dar vremea s-a schimbat, ningea și totul a început să înghețe. Neavând alte veșmite cu care să se încălzească, Dochia a înghețat pe munte împreună cu oile sale, transformîndu-se, conform legendei, în stână de piatră. De atunci roșul și albul simbolizează lupta dintre iarnă și primăvară, dintre bine și rău. Rocile se pot observa și astăzi pe muntele Ceahlău și reprezintă o mărturie vie a acestui mit românesc

 În REPUBLICA MOLDOVA, în fiecare an are loc festivalul muzical Mărțișor, care începe la data de 1 martie și durează până pe 10 martie. La fel ca în România, Mărțișorul este o tradiție străveche ce semnifică sosirea primăverii și se oferă doamnelor și domnișoarelor. Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieșit la marginea pădurii și a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Ea a decis să-l ajute să iasă la suprafață, însă iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat și a chemat vântul și gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a înghețat imediat. Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărțișorului simbolizează sângele ei roșu pe zăpada albă.

BULGARIA sărbătorește de 1 martie Martenița, denumire care vine de la Baba Marta. În calendarul popular, Baba Marta este un obicei bulgăresc străvechi, foarte iubit și așteptat de toată lumea. La 1 martie, toți bulgarii poartă la rever, la încheietura mâinii sau la gât câte un mărțișor. Este considerat un simbol al sănătății, longevității, fertilității și abundenței. Mărțișorul este realizat dintr-un fir de bumbac sau lână răsucite. Albul este un simbol al purității, inocenței și bucuriei. Roșul este culoarea vitalității, a sănătății și a focului din dragoste. Lumina soarelui care răsare și apune este roșie, la fel cea a sângelui care curge. În nunta tradițională bulgară, voalul miresei este roșu, iar semnificaţiile pot continua. După 12 zile de purtat, mărţişorul se agaţă de crengile unui pom fructifer. Se mai spune că dacă nu porţi mărţişor, Baba Marta va aduce spiritele rele în casa ta. Dar Marteniţa nu semnifică doar un şnur alb-roşu, ci şi două păpuşi mici, confecţionate din fire de lână: Pizho – masculină, de culoare albă, semnificând longevitate, putere, puritate şi fericire – şi Penda – cea feminină, de culoare roşie, simbolizând sănătate, concepţie şi fertilitate. La sfărșitul lunii martie, bulgarii obișnuiesc să facă curățenie generală în gospodării, deoarece se spune că Baba Marta nu vitează decât casele îngrijite.Bulgarii susțin chiar că originea acestei sărbători provine de la ei, iar celelalte popoare au preluat-o. Totul provine de la o legendă bulgară, care spune că fiica hanului Asparuh, Huba, și fratele său, Boian, erau încarcerați când tatăl lor le-a trimis un șoim legat cu un fir de ață albă, pentru a le da de veste că îi va ajuta să evadeze. Cei doi au reușit să scape din locul în care erau închiși, însă, în apropiere de malul Dunării, Boian a fost ucis. Atunci Huba a eliberat șoimul care avea legat de picior firul de ață albă, înroșit de sângele lui Boian, pentru a-l înștiința pe Asparuh de moartea fratelui său. La aflarea veștii, acesta, de durere, a poruncit soldaților săi să poarte un fir de lână albă și unul de lână roșie pentru a îi feri de toate necazurile. Această întâmplare ar fi avut loc în anul 681. În Bulgaria există credința că dacă porți marteniță/mărțișor vei fi ferit de boli tot anul. 

„Martinki” în MACEDONIA DE NORD sunt, de asemenea, realizate din fir roșu și alb. Se oferă cu urarea ca cei care le poartă să fie roșii și sănătoși, ca firul roşu. Se crede că talismanul are un efect magic-protector și ar trebui să ne protejeze și să ne ofere sănătate, prosperitate și fertilitate, explică folcloristul macedonean Dimităr Uzunski. Domnia sa studiază tradițiile din Macedonia de mai bine de jumătate de secol şi susţine că „martinka” ar trebui purtată doar pe mâna stângă, ascunsă astfel încât nimeni să nu o poată vedea. Dacă este purtată înfrumusețat, ar trebui să fie din nou sub bluză, astfel încât să nu fie văzută de ochii altor persoane. Poate fi plasată și pe ușă pentru a proteja locuința, spune Uzunski. Se spune că „martinka” trebuie să fie purtată până la apariţia primei rândunele. Când aceasta este văzută, “martinka” este scosă în secret și așezată sub o piatră şi trebuie neapărat să ne punem în gând o dorinţă. 

ALBANIA. Mărțișorul în Albania se numește Lidhka și este purtat de copii începând cu data de 14 martie, până la apariția primei rândunici, când este agățat de creanga unui copac, ceea ce simbolizează o modalitate de a alunga spiritele rele.

Mărţişorul a intrat în anul 2017 pe lista selectă a patrimoniului imaterial UNESCO! Dosarul a fost depus de România alături de alte trei ţări – Bulgaria, Macedonia de Nord, Republica Moldova – în care această frumoasă tradiţie a primăverii există, cu unele diferenţe de formă dar în acelaşi spirit al celebrării renaşterii naturii”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.