Bătălia pe chirilice și nu numai

0
640

Bulgaria este în ultima perioadă într-o dispută cu Rusia din cauza scrierii chirilice, dar nu numai. Vecina noastră de la sud susține că are cu Rusia două dispute fundamentale – ambele sunt pentru recunoștință, ori mai degrabă pentru absența acesteia. Rușii le bat deseori obrazul bulgarilor că nu le sunt recunoscători că i-au eliberat de sub turci (1878), iar bulgarii sunt supărați pe ruși pentru că nu le mulțumesc îndeajuns că le-au dat scrierea.

Scrierea chirilică

Alfabetul chirilic, folosit de majoritatea popoarelor slave, a primit această denumire de la Chiril (numit și Constantin Chiril Filosof, 826-869), apostolul slavilor. Acesta, împreună cu fratele său Metodie, 815-844, greci, originari din Salonic, erau buni cunoscători ai limbii și obiceiurilor slavilor. Au studiat religia la Constantinopol, au intrat apoi în monahism, iar în 863 au fost trimiși la principele Moraviei, Rostislav, care ceruse misionari din Bizanț, capabili să predice supușilor creștinismul în limba slavă. Moravia Mare, care la acea vreme includea teritorii ale actualei Republici Cehe, Slovaciei, Austriei, Ungariei, României și Poloniei, era deja creștină. Însă predicile erau ținute de către clerici germani, cu servicii religioase, cărți sacre și teologia în limba latină, limbă de neînțeles pentru populația slavă.

Cărțile sfinte trebuiau traduse într-o limbă care pentru moment nu avea nici un mijloc de a le exprima, aparținând așadar necesitatea inventării unui alfabet potrivit pentru această limbă.

Cei doi frați au început să traducă Biblia în limba cunoscută în prezent drept slava veche și au călătorit în Moravia Mare pentru a o promova. Așa a apărut alfabetul glagolitic, care vine de la bulgărescul glagol, în traducere cuvânt, și este cel mai vechi alfabet pentru a reprezenta limba slavă veche în scris. Alfabetul se baza pe scrierea greacă cu majuscule. Literele corespund oarecum alfabetului grecesc, însă arată diferit – atât de diferit încât glagolița a fost adesea confundată cu scrierile orientale. În plus, au fost preluate litere din alfabetul ebraic (de exemplu, Ш) pentru a nota sunete specifice limbilor slave. Alfabetul grecesc a fost completat cu literele aduse din alfabetarul moravian, litere care notau sunete specific limbii slave, o serie de grafeme ale alfabetului glagolitic au fost abandonate, anume cele reflect\nd particularit[‚ile dialectelor slave occidentale din Panonia și Moravia.

Bulgarii susțin că alfabetul creat de ei nu rămîne în granițele Bulgariei medievale, iar scrierea și cultura bulgară au contribuit la evoluția scrierii și culturii multor popoare slave. Prima limbă literară slavonă – limba bulgară veche – a fost răspândită în Rusia, Serbia, Cehia, Slovacia, ajunge chiar în Polonia, se folosește și în Slovenia și în Croația. Chiril și Metodie sunt cunoscuți ca Apostolii salvilor și sunt încă foarte apreciați, atât de creștinii catolici, cât și de cei ortodocși. Frații au fost declarați Patroni ai Europei în 1980.

Perspectiva rusă

Pe de altă parte, varianta rusească susține că, la sfârșitul anului 885, alfabetul glagolitic a fost adus în Bulgaria de către Chiril și Metodiu, însă răspândirea sa a fost împiedicată de practica tradițională deja existentă de înregistrare a textelor ptotobulgare și slave cu litere grecești.

După cum arată descoperirile inscripțiilor chirilice din prima jumătate a secolului I, procesul de formare a alfabetului chirilic pe teritoriul primului Țarat Bulgar ar fi trebuit să se fi produs cel târyiu la începutul secolelor al IX-lea și X-lea (cea mai veche inscripție chirilică cunoscută dateayă din anul 921). Înlocuirea alfabetului ar fi avut astfel loc, cel mai probabil, la începutul domniei țarului Simeon, data adoptată în mod tradițional ca fiind anul 893.

Problema circumstanțelor apariției în scrierea slavă a celor două alfabete, vechimea lor comparată și identitatea autorilor lor, a rămas  – pentru o lungă perioadă de timp – unul dintre cele mai controversate și mai discutate subiecte în domeniul paleo-slavisticii. În prezent, primatul alfabetului glagolitic în raport cu alfabetul chirilic este general acceptat. Cine anume este autorul alfabetului chirilic rămâne o enigmă nerezolvată până în prezent. Pavel Šafaric, slavist slovac și ceh, în lucrarea sa ”Despre originea și patria alfabetului glagolitic” (1857), publicată în Rusia în anul 1860, a sugerat realizarea alfabetului chirilic de către discipolul lui Metodiu, Sf. Clement din Ohrid, idee ulterior susținută de numeroși slaviști. Această opinie se bazează pe câteva date din descrierea vieții episcopului Clement. Capitolul 14 din descriere afirmă că episcopul Clement ar fi dat o altă formă literelor în scris, pentru o mai mare claritate: ”Și a născocit  Clement și alte litere, astfel încât acestea să fie mai limpezi decât cele izvodite de preînțeleptul Chiril. Cu aceste litere, el a consemnat întreaga Scriptură inspirată de Dumnezeu, toate laudele, viețile martirilor și ale sfinților, precum și cântările sacre”.

Apoi a fost tradusă Evanghelia, au fost verificate expresii și termeni, au fost traduse și alte cărți liturgice. Volumul traducerilor făcute de către frații Chiril și Metodiu și ucenicii lor era semnificativ – la momentul creștinării Rusiei exista deja o întreagă bibliotecă de cărți slave.

La întoarcerea sa din Hazaria, Constantin (Chiril) a început să lucreze la elaborarea alfabetului slav și la realizarea traducerilor cărților liturgice în limba slavilor. Conform mărturiei despre viețile lui Chiril și Metodiu, această lucrare a început cu mult înainte de sosirea soliei din Moravia. Importanța sa a fost determinată de necesitatea de adaptare a limbii slave, o limbă de comunicare de zi cu zi, la o nouă funcție – aceea de traducere a textelor liturgice grecești. Constantin, cu ajutorul lui Metodiu, a tradus principalele cărți liturguice. Acestea trebuie să fi fost unul dintre motivele numirii sale în fruntea misiunii în Moravia. Frații au petrecut în Moravia Mare un timp de 40 de luni. Activitățile lor au fost primite în mod ostil de către clerul latino-german. Constantin și Metodiu au fost nevoiți să meargă la Roma pentru a obține sprijinul Papei.

La Veneția, Constantin a purtat o dezbatere aprinsă cu ereticii ”trilinguali” care apărau dogma privitoare la faptul că numai 3 limbi – ebraică, greacă și latină – pot fi folosite în serviciul religios creștin, pentru că inscripțiile de pe crucea lui Hristos răstignit fuseseră făcute în aceste limbi. Însă Constantin a câștigat această bătălie cu ”trilingualii”.

Darul cel mai scump

Succesorul lui Metodiu a fost Gorazd, sub conducerea sa misiunea sfinților frați în Moravia aproape că a stagnat. Traducerile liturgice au fost interzise, dreptcredincioșii uciși sau vânduți în scalvie, mulți au fugit în țările vecine. Însă acesta fost doar începutul culturii slave și, prin urmare, al culturii ruse. Centrul de cărturărie slavă s-a mutat în Bulgaria, iar apoi în Rusia. Cărțile au început să folosească alfabetul chirilic, numit după creatorul primului alfabet pentru slavi. Scrisul a devenit și mai important.

”Dumnezeu a creat, chiar în anii noștri, prin alfabetul conceput pentru limba voastră, ceva ce nu a mai fost dat nimănui să realizeze, de la începuturi încoace , astfel încât și voi sî fiți incluși în marile națiuni care îl glorifică pe Dumnezeu în limba lor… Primește acest dar, cel mai prețios și mai bogat dintre toate comorile de argint și de aur și de pietre prețioase și mai scump decât toate bogățiile trecătoare pământești” – astfel i se adresa împăratul Mihail cneazului Rostislav.

Literele rusești au fost inventate de călugării ortodocși pentru cărțile bisericești, iar la baza culturii și civilizației creștine slave nu este doar influența sau împrumutul, ci transplantul, în teritoriile locuite de slavi a scrierilor bisericești bizantine. Limbajul cărții, contextul cultural, terminologia unei gândiri savante au fost create toate, în mod direct, odată cu biblioteca de cărți a sfinților apostoli ai slavilor – Chiril și Metodiu.

***

Mutându-se în Bulgaria, ucenicii lui Constantin și Metodiu au adus cu ei tradiția glorificării și cultului scrisului slav. Primul Țarat bulgar a devenit nucleu de unde scrierea și literatura slavă s-au răspândit și în alte țări. Una dintre acestea a fost Rusia medievală. Aici, împreună cu alte opere literare au fost, de asemenea, aduse și textele care descriu viețile lui Chiril și Metodiu. Marea majoritate a manusctriselor cunoscute din ”Viețile lui Chiril și Metodiu” a fost rescrisă de cărturari ruși.

În Rusia, ziua de 24 mai este cunoscută ca Ziua literaturii și a culturii slavone, când se sărbătoresc cultura și literatura slavone, la fel și alfabetul, însă nu este o sărbătoare oficială pentru ruși.

Expoziția Izvorul culturii slave, fără referiri la contribuția bulgară

Ținând cont de trecutul istoric, nemulțumirea bulgarilor vizavi de ruși în acest context merită analizate. Nu trebuie să uităm că doar cultura este garanția pentru veșnicia și demnitatea unui popor. Care este cronologia evenimentelor?

În ajunul zilei de 24 mai, când bulgarii sărbătoresc Ziua scrierii slave, în cinstea creatorilor acesteia, Sfinții Chiril și Metodie, Centrul Rus de Informare și Cultură de la Sofia inaugurează expoziția Izvorul culturii slave, care-i revoltă pe bulgari, pentru că are doar documente rusești, contribuția bulgară nefiind deloc amintită. Expoziția îi prezintă pe cei doi frați drept ”reformatori ai alfabetului slavon”, creatorii limbii slavone bisericești și ”primii propovăduitori ai alfabetizării și culturii în Rusia”. Sofia susține că o asemenea abordare este inacceptabilă. Bulgarii arată că frații Chiril și Metodie niciodată nu au creat limba slavonă bisericească, ci vechea limbă literară bulgară. Niciodată nu au fost în Rusia și nu au cum să fie numiți primii iluminiști ruși. Ei sunt promotori ai culturii întregului spațiu slav, dar doar în sens metaforic, ca părinți spirituali ai bulgarilor. Ei sunt protectorii întregii Europe tocmai pentru faptul că traduc în limba vorbită pentru prima dată în Europa cărțile creștine, se arată la Sofia. Expoziția a provocat numeroase comentarii din partea istoricilor bulgari, iar ministrul bulgar de externe Ekaterina Zaharieva și-a arătat neîntârziat susținerea pentru experții bulgari, care nu au lăsat să treacî nesancționată o asemenea abordare inacceptabilă lor.

Rusia a primit scrierea din Bulgaria, iar de pe pământurile noastre bulgărești în Rusia a ajuns atât creștinismul, cât vechea limbă slavonă bisericească, a declarat Rumen Radev, președintele bulgar, cu ocazia depunerii de coroane de flori la monumentul celor doi frați din fața Bibliotecii Naționale din Sofia. Potrivit afirmațiilor șefului statului bulgar, 24 mai este o sărbătoare bulgărească sfântă și unică. Anterior, în salutul său tradițional, Rumen Radev a subliniat că, la 24 mai, Bulgaria se mândrește cu contribuția la civilizație a alfabetului bulgar și a scrierii, la spiritualitatea popoarelor slave și la bogăția culturală a lumii. Bulgarii și-au manifestat mândria și în 2007 când, odată cu aderarea la Uniunii. Apoi, ziua de 24 mai este declarată sărbătoare oficială în Bulgaria, printr-o decizie a Parlamentului bulgar din anul 1990, au loc evenimente culturale în toată țara și în centrele culturale bulgare din străinătate.

Dincolo de aceste dispute în forma lor culturală pașnică, limba slavă leagă incontestabil cele două popoare, iar contribuția fiecăreia în parte la patrimoniul cultural universal rămâne de o valoare inestimabilă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.