Intervio cu Dana Denis-Smith, avocata de origine română care a revoluționat avocatura britanică prin proiectul First 100 Years

0
216

Ați dezvoltat unul dintre cele mai ambițioase proiecte din UK – First 100 Years – un proiect care aniversează centenarul legislaţiei care a dechis drumul pentru femei să devină avocate.  Site-ul – first100years.org.uk– cuprinde istoria femeilor în avocatura din Marea Britanie, biografiile celor mai reprezentative femei avocat, magistrați, judecătoare. Care sunt cele mai interesante povești și ce ar trebui să reținem din ele?

Povestea primilor 100 de ani am transferat-o din mediul digital și pe hârtie, în cartea „First:100 Years of Women in Law” care tocmai a fost publicată. Sunt foarte multe povești frumoase și personaje necunoscute pe care le-am descoperit în timpul acestei campanii. Campania s-a axat în principal pe primele femei care au deținut o poziție în fiecare dintre ramurile profesiei. De exemplu, Helena Normanton, prima femeie admisă să studieze la Middle Temple Inn, unul dintre cele 4 ‚Inns’ în cadrul căruia este obligatoriu sa fii membru dacă îți dorești să devi barrister, chiar pe 24 Decembrie 1919, în ziua în care regele a semnat legislația. Ea a continuat să treacă pragul ‚prima’ de mai multe ori – a fost prima femeie din UK care și-a menținut numele de fată pe pașaport, după ce a dat în judecată statul britanic pentru că forța femeile să adopte numele soțului în momentul căsătoriei. Dame Rose Heilbron a fost cea mai cunoscută avocată în perioada anilor 1940-50 mai ales pentru că a lucrat pe drept penal și a trecut prin numeroase situații în cadrul cărora a apărat criminali periculoși. În perioada respectivă UK mai avea pedeapsa capitală pentru anumite crime iar aparițiile ei în tribunal erau de senzație, cu cozi uriașe la tribunal, lumea venea să o vadă cum pleda. Mai recent, Cherie Blair QC, soția fostului prim ministru Tony Blair, care a fost prima soție cu universitate și care și-a continuat cariera profesională ca avocat în timpul mandatului soțului ei. Brenda Hale, care în 2017 a devenit prima femeie președinte a Curții Supreme, dar și Victoria Mccloud, care este prima femeie transexual din Înalta Curte.

Cum a fost modelat sistemul juridic britanic de către femei? Ce influență au avut acestea?

Sistemul juridic nu aș putea spune că încă a fost remodelat de prezența femeilor în el pentru că o astfel de restructurare de obicei se face de sus în jos, iar femeile au devenit mai influente destul de recent. Pur statistic vorbind, în 2018 a fost primul an în care au fost mai mult femei solicitors decât bărbați. În barou, procentele sunt mai mici – doar o treime sunt femei. Dar participarea femeilor la baza piramidei e uriașă și a fost foarte mare de câteva decenii dar nu este o schimbare care e reflectată la topul profesiei – în firmele de avocați, doar aprox 20% dintre parteneri sunt femei iar în eșalonul senior al Baroului (la nivel de Queen’s Counsel) cifrele sunt în jur de 15%.

Dar presiunea pentru schimbare continuă să crească și impactul femeilor se resimte în jurul politicilor de muncă mai flexibilă, de protecție în jurul concediului de maternitate, modul în care deciziile judecătorești adoptă o perspectivă nouă sunt toate schimbări care au loc și vor continua.

Cum s-au transformat companiile de avocatură, din punct de vedere al culturii organizaționale, în ultimii ani? Sunt mai incluzive, mertiocratice, adaptative, deschise spre inovare?

Aparent este o mare dorință de schimbare și inovare, dar structural vorbind nu s-au făcut schimbări foarte mari. Firmele rămân organizate ca parteneriate, cu o structură dominată de bărbați. Au creat un nivel de partener salariat – din care multe sunt femei – dar asta nu dă putere de vot egală membrilor. În UK piața s-a deregularizat și au intrat în piața multe companii noi, au revenit și firmele de contabilitate Big4, de exemplu EY, care după scandalul Enron nu au mai oferit o perioadă servicii legale, deci piața e într-un moment de flux în care multe dintre piesele de jos se reașază pe platou dar rămâne în continuare o industrie înapoiată tehnologic și ca model de cumpărare, în continuare bazat pe plata la oră. Schimbarea culturală încă nu și-a facut efect – de obicei este o întârziere între câteva acțiuni răsfirate și o schimbare de substanță. Firmele rămân inflexibile și cu o ierarhie scoasă din cărțile de strategie militară – iar metoda de leadership rămâne în continuare top down.

Care sunt marile impedimente pe care le întâmpină femeile în profesia juridică?

Impedimentul cel mai mare este că nu sunt considerate jucătoare pe termen lung în profesie – adică, există o așteptare că ele vor renunța la profesie odată ce devin mame. Presiunea de a lucra cât mai multe ore, de a fi văzut în birou și de a renunța la toate pentru muncă este mare. Este o cultură organizatorică în care respectul față de nevoile familiei nu e suficient de mare și atunci cei care au succes se dedică complet muncii, ori, pentru orice părinte, e bine știut că sunt foarte multe lucruri care trebuie făcute acasă și pentru care e nevoie de timp.

Omnia Feminae Aequissimae (Women are equal to everything) este mottoul lui Lady Hale, prima femeie Președinte a Curții Supreme din UKCât de deschise sunt instituțiile juridice din UK la acceptarea leadershipului feminin?

Femeile leader sunt o noutate nu doar în UK, dar în general. Au fost foarte puține femei președinte ale curților supreme în lume – noi am organizat anul trecut la Londra o întâlnire între 4 dintre ele (Australia, Canada, Ghana și UK), reprezentând 4 continente. La fel și în funcția de președinte de țară și prim ministru – au fost mai puține  femei în astfel de rol la nivelul lumii decât numărul de țări. Deci e prea devereme să spunem că s-a definit un stil de ‚leadership” feminin. Curtea Supremă în UK rămâne cu doar 2 femei din ianuarie 2020, după pensionarea lui Lady Hale – din 12 judecători. La nivelul curții de apel procentele sunt asemănătoare – 25% femei. Deci mai e mult până se ajunge la 50:50 reprezentare. Deschiderea și dorința există dar aplicarea în practică e mai complicată și are nevoie de mult curaj și mai mult apetit pentru risc.

Tot mai multe studii vorbesc despre un fenomen aflat într-o continuă creștere – hărțuirea sexuală în cadrul firmelor de avocatură. Au companiile de avocatură planuri eficiente de prevenire a unui astfel de comportament deviant? Cum ar trebui să arate un astfel de plan?

Sunt foarte multe politici de HR care încearcă să adreseze aceste probleme. Femeile  au devenit mai vocale și nu acceptă comportamentul, poate, la fel de ușor. Totuși, riscul rămâne pentru că se lucrează foarte târziu, relațiile cu clienții de multe ori necesită ieșiri seara unde se consumă alcool și riscul de agresiune sexuală crește pentru că mediul e prielnic. Exsită acum și inițiative care presupun raportarea incidentelor, în mod anonim, pentru protecția victimelor, care e un pas bun. Dar procentul femeilor care raportează în sondaje că au suferit astfel de abuz rămâne ridicat –în jur de 60% .

Statisticile arată că în UK procentul mamelor care lucrează și au cel puțin un copil este de 75.1%. Ați fondat și compania Obelisk, organizație care se concentrează pe mamele care nu vor să renunțe la profesie pentru că plasează familia pe primul planCum încurajează guvernul britanic flexibilitatea în muncă?

Legislația există pentru egalitatea la muncă, implementarea e întotdeauna problema mai mare. Orice angajat are dreptul să ceară să lucreze flexibil, dar angajatorul poate să refuze cererea.

Înainte de dizolvarea parlamentului pentru alegerile din 12 Dec 2019, fusese depusă o nouă măsură pentru ca toate job-urile să aibă automat dreptul să fie flexibile – dar e puțin probabil ca legislația să intre în vigoare în parlamentul nou pentru că toate proiectele de  lege au fost  suspendate.

Ce impact credeți că va avea Brexit asupra domeniului juridic din UK?

Greu de spus! Dreptul englezesc pare să rămână apreciat pentru că independența justiției e o realitate aici. Cei care lucrează sunt foarte profesioniști. Va fi cu siguranță o reducere a volumului de muncă dar asta va reflecta în general impactul economic pe care Brexit îl va avea.

Ce influență are tehnologia asupra domeniului juridic?

Tech e o oportunitate pentru o profesie mult prea arhaică. Avem șansa să modernizăm metoda de accesare la servicii juridice, simplificarea unor procese care fac ca mulți să evite să își caute dreptatea din cauza costurilor mari. Deci este o perioadă foarte interesantă pentru profesie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.