Intervio cu avocatul Ion Cazacu: “Conceptul de prevenție a fost uitat și ignorat în ultima perioadă de timp”

0
197

Dacă ar fi să realizați o diagnoză a activității din anul 2019, cum ar arăta aceasta?

Anul judiciar 2019, din punctul meu de vedere a fost, cel puțin din perspectiva cauzelor penale, un an greu, cu probleme legate de punerea sub semnul întrebării, a modificărilor legislative penale, făcute în ultimii 2 ani, cu probleme de credibilitate a actului de justiție, în condițiile în care magistrații nu au avut o abordare comună a problemelor de practică judiciară și interpretare a unor dispoziții legale, cu o mare fractură în ceea ce privește rolul și importanța apărării în procesul penal.

Atât timp cât a rămas incertitudinea soluționării corecte, de către magistrați, a unor instituții fundamentale ale dreptului penal s-a dezvoltat în opinia publică  percepția că, încă, soluțiile sunt incerte, nefundamentate în fapt și drept, cumva aleatorii în funcție de practica instanței sau a completului de judecată.

La aceasta s-a adăugat și influența negativă a abordării, în spațiul public, a acestor probleme de către politicieni, în funcție de interesele electorale de moment, inducând în opinia publică abordări limitate, neconforme de multe ori cu ceea ce se desfășoară în activitățile judiciare specializate și încercând să acrediteze teze populiste, neverificate social.

Ar mai fi o percepție rigidă și oarecum subiectivă a organismelor de control (MCV) ale Comunității Europene care se referă la justiția din România care, în aprecierea mea, tratează diferit fenomene și dezvoltări sociale, în funcție de interese zonale sau partinice. Nu este normal și nici constructiv să păstrezi MCV-ul o perioadă atât de lungă de timp, într-o țară în care democrația are un fundament puternic. Eșecul acestui program trebuie căutat acolo, la inițiatori, care îl păstrează cu obstinație, cu toate că nu doresc să observe evoluțiile din România.

Șansa de a schimba puțin atmosfera a apărut la sfârșitul anului, ca urmare a schimbării guvernării, care a dat din nou șansa ca la conducerea Ministerului Justiției să vină un profesionist, cu experiență profesională dar și politică și, de ce nu mă mir, ministrul provine dintre noi – avocații!

Ca o concluzie la această întrebare îmi aduc aminte de remarca unui reputat jurist, magistrat ocupând o funcție de conducere la un tribunal dintr-un mare oraș al Romaniei care, într-o postare în mediu public a menționat: „Paradoxul acestei țări este că are prea puțini judecători și prea mulți magistrați”

Infracțiunile de tip white-collar presupun un grad ridicat de complexitate și interdisciplinaritate a domeniilor? Cum arată portretul  avocatului specializat în această arie de practică?

Fără îndoială, infracțiunile de tip white-collar presupun un grad ridicat de complexitate și interdisciplinaritate a domeniilor date și de dezvoltarea accelerată a societății, a boom-ului informatic, a trecerii cu ușurință a granițelor teritoriale, a universalizării acestui tip de infracțiuni.

Este evident că aceste infracțiuni nu caracterizează numai țările mai puțin dezvoltate, noile democrații, cum sunt denumite, sau cele în curs de consolidare, ci ele au forme din ce în ce mai sofisticate și mai periculoase, mai ales când sunt exportate din democrații consolidate, din țări cu tradiție și istoric al justiției. (vezi ultimele dezvoltări ale luptei dintre democrați și republicanii din SUA cu privire la fapte petrecute în Ucraina).

Ceea ce cred eu este că fenomenul marii corupții s-a internaționalizat și că lupta împotriva lui presupune o cooperare internațională activă.

Din această perspectivă, pornind de la o bună pregătire și experiență profesională avocatul trebuie să fie la zi cu evoluția rapidă a sistemului informatic, trebuie să aibă o bună comunicare, cu parteneri și/sau clienți de altă naționalitate, ceea ce presupune a cunoaște și a vorbi în măcar 2-3 limbi de circulație internațională. Trebuie, de asemenea, să aibă abilități de comunicare și colaborare cu autorități din străinătate sau cu colegi din străinătate, în acest sens dorind să menționez că societatea noastră are colaborări îndelungate în această materie cu reputate firme de avocatură din Ungaria, Marea Britanie, Israel, Spania, Belgia și altele.

De asemenea, apreciez că abordarea unor asemenea dosare trebuie să aibă în spate și o bună cunoaștere a mediului bancar și financiar-fiscal.

Și nu în cele din urmă trebuie intuiție și fler, acestea fiind dobândite fie natural, fie fiind rezultatul unei experiențe de mulți ani.

Unde sunt cele mai mari riscuri pentru companii în zona white-collar crime?

Practica și experiența pe care le avem din ultimii 3-5 ani ne-au condus la concluzia că cele mai mari riscuri pentru companii în zona white collar crime se concretizează în zona financiar-fiscală și în zona unor proiecte mari de infrastructură sau industriale.

România ofera încă oportunități de afaceri care atrag societăți din toată lumea, iar competiția pentru zonele de interes menționate anterior conduce uneori la abordări care au tangență cu zona penală.

Deși există proceduri și compartimente de compliance extrem de bine puse la punct, au fost și cazuri în care acestea nu au reușit să evalueze riscurile în zona abordată și la primele semnale vizând declanșarea unor proceduri penale au apelat, de urgență, la avocați români cu experiență în acest domeniu.

Se mai face prevenție în România?

Opinia mea este că acest concept a fost uitat și ignorat în ultima perioadă de timp, atât în zona legislației, cât și în activitatea organelor judiciare.

Prevenția nu înseamnă numai înăsprirea regimului sancționator penal ci și adoptarea unor măsuri sau a unor acțiuni care să oprească evoluția unor fapte și împrejurări, ce pot conduce, în cele din urmă, la comiterea unor fapte de natură penală. Mă refer aici la acordarea mai multor facilități fiscale, la schimbări legislative în ceea ce privește unele infracțiuni de serviciu, la acțiuni concrete de informare a populației în legătură cu existența unor riscuri penale în activități considerate uneori extrem de inofensive.

Sigur, pot fi decelate și alte activități la care să concure atât organele statului, cât și societatea civila și/sau organizațiile profesionale ale magistraților și avocaților.

Cum evaluați recentele modificări din codurile de procedură penală și penal?

In ultimii 2-3 ani au existat atât modificări, dar și tentative de modificare a unor dispoziții legale, din codurile amintite. Evoluția sau mai bine zis, involuția în această materie a fost percepută negativ de practicienii din drept, tocmai această instabilitate legislativă conferind gradul de imprectibilitate a actului justiției în România.

Trebuie totuși să remarc că, atât codul penal cât și cel de procedură penală, intrate în vigoare în 2014, au suferit numeroase modificări și/sau interpretări date unor instituții fundamentale, prin decizii ale Curții Constituționale a României.

Este un fapt notabil, iar corecția efectuată de instanța de contencios constituțional, în limitele și cu respectarea legii fundamentale a țării, a condus la reorientarea practicii judiciare în materii fundamentale, cum ar fi: dreptul la apărare, legalitatea mijloacelor probatorii, nulitățile, condamnarea unor practici anticonstituționale, etc… Mă refer aici la decizii importante cum ar fi Decizia 51/2016, Decizia 26/2019, Decizia 21/2018, Decizia 302/2017.

Ceea ce trebuie de asemenea evidențiat este însă faptul că executivul a rămas repetent la implementarea acestor decizii, prin modificările legislative pe care ar fi trebuit să le propună, punând, în numeroase ocazii, instanțele de judecată în poziția dificilă de a interpreta legea în acord cu deciziile Curții Constituționale. De aici practica neunitară, situații confuze și ambigue care nu pot profita în niciun caz persoanelor angrenate într-un proces penal.

Cum este consacrat rolul și locul avocatului în procesul penal?

Din punct de vedere al recunoașterii legislative a rolului și a locului apărării în procesul penal lucrurile s-au îmbunătățit după intrarea în vigoare a noilor coduri, cu modificările menționate anterior. Dacă la nivel de principii, codul penal și de procedură penală consacră și stabilesc acest rol într-o reglementare modernă pe care a împrumutat-o din legislația europeana și din deciziile CEDO, care condamnaseră anterior România, în exercitarea practică a meseriei apar, în continuare, situații grave, în care rolul și sarcina apărării sunt obstrucționate în mod vădit, cu bună știință, de către unii dintre magistrați.

S-a ajuns până acolo încât, pentru a încerca paralizarea apărării, în anumite cauze să fie inventate motive de incompatibilitate și/sau chiar presupusa comitere a unor fapte penale, de către avocați, pentru scoaterea lor din cauzele respective.

În acest domeniu un rol deosebit revine CSM-lui care, pe lângă apărarea imaginii și independenței magistraților, trebuie să se aplece cu mai multă atenție și asupra unor astfel de practici, în afara legii.

Desigur un rol important revine și UNBR care ar trebui să fie mult mai activă în promovarea principiilor de drept și apărarea onoarei profesiei avocaților, deși codul de procedură penală în vigoare nu recunoaște, ca funcție a procesului penal, funcția apărării.

Din acest punct de vedere ne revine nouă, avocaților, obligația de a face propuneri legislative concrete pentru modificarea acelor prevederi legale, care lasă loc de interpretări, în deazacord cu legea, atunci când vorbim de funcția apărării.

Cum vedeți viitorul profesiei de avocat în contextul celei de-a patra revoluții indsutriale?

Indiferent de evoluția celei de-a patra revoluții industriale, avocatul va rămâne stâlpul conceptului de apărare a drepturilor și libertăților individuale, ceea ce constituie provocarea lui cea mai mare, în orice sistem de drept ar funcționa.

Care sunt planurile pentru anul 2020?

Anul 2020 își intră deja în drepturi din luna ianuarie, cu evoluția unor proiecte importante care au debutat în 2019. Mă refer aici la evoluția unor cauze penale în care clienții sunt importante companii românești sau multinaționale, angrenate în diverse faze ale unor investigații penale.

Aceasta necesită o reorientare a organizării activității societății, nu numai prin suplimentarea avocaților specializați în aceste domenii, ci și printr-o pregătire specifică realizată în cadrul diferitelor forme organizate la nivel național – conferințe, seminarii, dezbateri, care au căpătat o importanță și o frecvență mare în ultima perioadă.

Aceste schimbări au în vedere modificarea structurii portofoliului de clienți, la ora actuală prevalând clienții persoane juridice în detrimentul persoanelor fizice.

Fără îndoială, pregătirea permanentă a acestor cauze și munca de zi cu zi nu ar avea rezultate dacă nu ar fi făcute cu o pasiune profesională deosebită, pe care eu o remarc la colaboratorii mei.

Efortul și concentrarea trebuie să rămână constante și în 2020, întrucât avem de apărat un mic record, acela de a nu avea condamnări la pedepse cu închisoarea în anul 2019, soluțiile pentru clienții noștri fiind, în marea lor majoritate, de achitare sau pedepse cu suspendarea executării.

Vă urez Dvs și cititorilor, din ce în ce mai mulți ai publicației Dvs, un An nou Fercit, cu împliniri personale și cât mai multe succese profesionale!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.