Intervio cu Alexandru Olănescu & Sandra Olănescu, Cliza Law Office: Tinerețea nu este un impediment în a devenit Partneri într-una dintre cele mai dinamice societăți de avocatură

0
114

Ați demonstrat că tinerețea nu este un impediment în a deveni Parteneri într-una dintre cele mai dinamice societăți de avocatură din România. Care credeți că sunt acele aptitudini care v-au ajutat să ajungeți în aceste poziții onorante?

AO: Dobândirea calității de Partener în cadrul Cliza Law Office (CLO) ne-a onorat din toate punctele de vedere: pe de-o parte, pentru că există această preconcepție referitoare la vârsta pe care un avocat Partener ar trebui să o aibă, indiferent de performanțe și munca depusă iar, pe de altă parte, având în vedere că propunerea a venit din partea unei persoane pe care o admirăm și o prețuim în mod deosebit, doamna profesor Marta Claudia Cliza. Domnia sa ne-a coordonat atât lucrările de licență, cât și una dintre lucrările de disertație. Așadar, cu atât mai mult am primit această propunere cu mulțumire și responsabilitate.

SO: Din perspectiva aportului nostru în cadrul CLO ce a cântărit semnificativ la determinarea acestei hotărâri, considerăm că munca noastră de zi cu zi, fără un program stabilit la care ne încheiem activitatea, precum și aportul în clientelă și cunoștințe au fost factori esențiali în această decizie. În plus, dedicația, fidelitatea și seriozitatea cu care ducem la bun sfârșit orice mandat încredințat sau activitate în cadrul biroului sunt aspecte avute în vedere la momentul propunerii funcției de Partener în cadrul CLO.

AO: Nu în ultimul rând, faptul că am pus bazele unor departamente cu arii de practică ce nu aveau precedent în cadrul societății au fost relevante în dobândirea calității de Partener.

Prin urmare, în măsura în care conducerea unei societăți de avocați dă dovadă de maturitate și implementează o abordare pragmatică a avocaților implicați și merituoși, dobândirea calității de Partener înainte de împlinirea vârstei de 30 de ani nu este imposibilă.

Dacă ar fi să realizați o diagnoză a pieței avocaturii de business din România, cum ar arăta aceasta?

AO: Despre piața avocaturii din România, este mult spus că putem face o diagnoză a acesteia, pentru faptul că piața s-a diversificat foarte mult și este necesară o analiză complexă în acest sens. La momentul actual, există societăți care furnizează servicii integrate și societăți specializate pe o anumită arie de practică. Cert este că privim această diversificare în mod pozitiv, pentru simplul fapt că o piață în care sunt implicați mulți și foarte mulți actori este una mai competitivă. Cu alte cuvinte, cu cât mai mulți, cu atât mai bine, pentru că balanța va înclina către acele societăți și acei avocați care oferă, înainte de cantitate, calitate.

SO: Calitatea serviciilor avocațiale se vede, în primul rând, în rezultatele obținute. În al doilea rând, relația cu clienții și modalitatea de fidelizare a acestora este un factor esențial ce poate face diferența în această piață. Nu în ultimul rând, seriozitatea echipei de avocați contează, astfel că, în procesul de formare și consolidate a unei echipe bine instruite și competente profesional contează parcurgerea unei etape preliminare de selecție, pentru a-i păstra alături numai pe cei mai buni și dedicați avocați.

Prin urmare, apreciem că piața avocaturii de business din România nu este nici pe departe „saturată”, cum se mai spune câteodată, ci dimpotrivă, este loc pentru cât mai mulți avocați/societăți de avocați, pentru sporirea calității serviciilor prestate.

Care sunt mandatele reprezentative care v-au consolidat experiența ca avocat?

SO: Pot spune cu convingere faptul că prima mea dragoste, respectiv materia proprietății intelectuale – cu accent pe dreptul de autor și drepturile conexe, precum și drepturile asupra mărcilor, nu poate fi egalată de nicio altă arie de practică. În plus, și domeniul concurenței este unul foarte drag mie, dat fiind faptul că este, asemenea „primei mele iubiri”, o materie cu care am interacționat încă din stagiatură.

Cu toate acestea, mă declar cu mândrie un avocat litigant pasionat de tot ceea ce înseamnă agitația, adrenalina și imprevizibilul din fața instanței de judecată, astfel că, indiferent cât de provocator și complex ar putea fi un mandat având ca obiect consultanța juridică într-un domeniu specific, mă simt realmente împlinită ca avocat în momentul în care pledez în fața completului de judecată.

Ca mandate reprezentative, apreciez că este nedrept să exemplific doar anumite mandate care mi-ar fi consolidat experiența ca avocat. Vă mărturisesc faptul că implicarea mă este de 100% în fiecare și orice mandat pe care îl primesc sau coordonez, astfel că fiecare dintre acestea a reprezentat o cărămidă care a consolidat întreaga mea experiență de până acum, în mod egal.

Ceea ce pot face ca diferențiere este, într-adevăr, să menționez câteva dintre mandatele mele preferate. Astfel, unele dintre cele mai frumoase proiecte în care am lucrat au fost mandatele de dreptul concurenței, în care am acordat asistență juridică și/sau reprezentare în procedurile judiciare având ca obiect suspendarea și anularea deciziilor Consiliului Concurentei de sancționare pentru presupuse încălcări ale legislației concurenței pentru: (i) un important actor local pe piața de servicii și produse energetice; (ii) un important proiectant și producător de armament din Germania; (iii) un mare producător de electronice și electrocasnice.

Totodată, în domeniul proprietății intelectuale, în topul preferințelor mele se află tot mandate de tip litigii, precum acordarea de asistență juridică pentru: (i) una dintre cele mai importante companii chineze de echipamente de telecomunicații și sisteme cu privire la procedurile judiciare în legătură cu pretinsa încălcare a brevetelor esențiale pentru un standard, ce făceau obiectul unui  litigiu internațional (Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Germania, Olanda, Franța, Spania, Brazilia, India, China) împotriva unui alt actor important în domeniu; (ii) unul dintre liderii tehnologiei și al soluțiilor pentru afaceri în domeniul distribuției de automobile la nivel european, în legătură cu încălcarea de către un fost distribuitor local de software a drepturilor de autor cu privire la un important program de calculator al celui dintâi; (iii) una dintre cele mai diverse și dinamice companii internaționale de streaming de muzică din lume, în legătură cu presupusa încălcare a drepturilor de autor invocată de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România – Asociația pentru Drepturile de Autor (UCMR-ADA).

Nu în ultimul rând, mandatele având ca obiect consultanța juridică în legătură cu înregistrarea și reînnoirea brevetelor de invenții și a mărcilor la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), precum și cele care implicau redactarea de puncte de vedere cu referire la avizele de refuz provizoriu privind cereri de înregistrare mărci sau opoziții la înregistrarea de mărci mi-au completat experiența în această arie de practică deosebită.

Cum a arătat anul 2019 din perspectiva departamentului de dreptul concurenței?

SO: În anul 2019, am observat o creștere semnificativă a mandatelor încredințate nouă de clienți, având ca obiect probleme legate de Dreptul concurenței. Cele mai multe dintre acestea se referă la investigații în curs, în cadrul cărora am asistat clienții în fața Consiliului Concurenței, în redactarea răspunsurilor la solicitările de informații, în cadrul activităților forensic, ș.a.m.d., precum și la investigații finalizate, mandatele având ca obiect anularea deciziilor de sancționare, precum și suspendarea executării acestor decizii, respectiv sancțiunilor până la finalizarea acțiunilor în anulare având ca obiect aceeași decizie a Consiliului Concurenței.

Clienții noștri au decis, până la acest moment, ca în litigiile gestionate de avocații CLO specializați în Dreptul concurenței, să continue colaborarea inclusiv în căile de atac, fapt ce ne bucură din cel puțin din două motive: în primul rând, pentru că aceasta este o dovadă de încredere față de munca și seriozitatea noastră ca echipă de profesioniști iar, în al doilea rând, din perspectiva cunoașterii minuțioase a litigiului (mai ales, având în vedere că există o singură cale de atac pentru acțiunile formulate împotriva deciziilor de sancționare emise de autoritatea de concurență).

Totodată, avem clienți interesați de partea de prevenție în domeniul Dreptului concurenței, prin traininguri și analize privind aspecte de concurență în day2day business, inclusiv prin structurarea și implementarea unor politici la nivel de organizație sau societate. Din păcate, cei mai mulți dintre acești clienți ni s-au adresat ulterior sancționării sau declanșării unor investigații împotriva acestora, însă este îmbucurător să constatăm faptul că a crescut interesul clienților pentru programele de conformare.

Cum percep societățile deschiderea unei investigații de către Consiliul Concurenței, care le vizează?

SO: Deschiderea unei investigații de către Consiliul Concurenței ar trebui să reprezinte, pentru orice întreprindere vizată, un serios semnal de alarmă cu privire la întreaga sa activitate economică (mai ales dacă ne referim la asprimea sancțiunilor aplicate de Consiliul Concurenței în ultimii ani).

Pe de altă parte, o asemenea situație poate duce la pierderea reputației în piață și, pe cale de consecință, la dificultăți resimțite la nivel de parteneri de afaceri, furnizori, colaboratori și alții asemenea, în cazul participării la licitații și, în cel mai sumbru scenariu, la închiderea business-ului.

Poate este mult spus că o întreprindere investigată poartă o veritabilă „stigmă”, însă sunt ridicate semne de întrebare la nivel informal cu privire la încrederea prezentată de întreprindere în raport de colaboratori ori chiar la calitatea produselor și/sau serviciilor oferite, criterii care pot prezenta o deosebită importanță pentru un business în dezvoltare sau cu un renume câștigat în decursul unor ani de muncă, sacrificii și investiții, ce pot părea de-a dreptul irosiți într-un asemenea context.

Mai mult, faptul că cele mai multe dintre investigațiile pornite de Autoritatea de concurență sunt finalizate prin decizii de sancționare nu este un factor încurajator pentru întreprinderile investigate, statisticile fiind elocvente în privința probabilității destul de reduse de a „scăpa” nesancționat dintr-o investigație declanșată.

Cum priviți activitatea autorității de concurență din ultima perioadă?

SO: Activitatea Consiliului Concurenței s-a intensificat simțitor, mai ales în ultimii cinci ani. Autoritatea de concurență (i.e. Consiliul Concurenței) susține că a adoptat măsuri care au avut în prim-plan interesul superior al consumatorilor, spre exemplu,  prin lansarea aplicațiilor Monitorul Prețurilor pentru carburanți și, mai nou, pentru alimente, determinând retailerii care practică prețuri mai ridicate să își orienteze propriile prețuri către nivelul cel mai scăzut. Conform celor susținute de Autoritate, aceste aplicații au potențialul de a fi implementate și în alte domenii, pe viitor, cum ar fi cel bancar.

Raportat la piețele vizate de recentele investigații ale Consiliul Concurenței, se remarcă faptul că atenția Autorității s-a îndreptat cu precădere către piețele specifice domeniului energetic, precum piața producției și comercializării de energie electrică. O atenție sporită este acordată de Autoritatea de concurență comportamentului participanților la licitațiile organizate la nivelul autorităților publice locale, indiferent de piețele implicate.

Cu toate acestea, domeniile vizate de investigațiile Consiliului Concurenței sunt din ce în ce mai diversificate, pornind de la piața serviciilor de furnizare a anumitor produse alimentare (e.g. ouă, lapte, mere, etc.), la cele ale serviciilor de furnizare a apelor minerale terapeutice, comercializarea de produse și echipamente din domeniul sănătății și securității în muncă, servicii conexe aferente gazelor naturale sau servicii de pază.

Sub aspectul faptelor ce fac obiectul investigațiilor, cele mai frecvent întâlnite fapte investigate sunt încălcările de tip cartel, urmate de abuzul de poziție dominantă, conform datelor comunicate chiar de către Autoritate.

Totodată, Consiliul Concurenței are o activitate notabilă în ceea ce privește concentrările economice, cele mai multe dintre deciziile Autorității din anul curent având ca obiect asemenea operațiuni.

Bineînțeles, piețele care sunt „ținte clasice” precum cele ale produselor farmaceutice, a furnizării de servicii medicale, a serviciilor financiar-bancare, a serviciilor de telefonie mobilă sau comunicații electronice, etc. rămân sub atenta observație a Autorității de concurență.

Din perspectiva sancțiunilor aplicate, nivelul amenzilor dispuse prin deciziile Consiliului Concurenței a crescut simțitor, fapt ce ilustrează intransigența Autorității raportat la constatarea săvârșirii unor încălcări ale legislației aplicabile în materie, dar și o încercare de descurajare a întreprinderilor de a recurge la practici anticoncurențiale. Cum „drumul către iad este pavat cu intenții bune”, există riscul ca, într-o situație dată, o întreprindere „speriată” de amenzile usturătoare aplicate de Consiliul Concurenței, la care se adaugă și statistica vizibil favorabilă Autorității din perspectiva deciziilor pronunțate de instanțele de judecată competente, să recurgă la procedura recunoașterii în mod neonest, însă preferabil față de aplicarea unei amenzi care poate duce chiar la închiderea afacerii.

În acest context, este imperios necesar ca Autoritatea de concurență să strângă probe concrete și concludente care susțin declarațiile de recunoaștere formulate de întreprinderile investigate, pentru evitarea aplicării unor sancțiuni exclusiv în baza declarației de recunoaștere față de întreprinderi care aleg această cale nu pentru a-și remedia conduita în raporturile comerciale ci pentru a evita suportarea unei amenzi cu un nivel mult mai ridicat.

Sunteți coordonatorul departamentului de drept penal, aveți o bogată experiență în sfera cazurilor white collar crimes. Fără a pretinde să realizați un inventar exhaustiv, care sunt principalii factori care determină sau influențează criminalitatea în domeniul afacerilor?

AO: Factorii sunt variați și depind atât de modalitatea de realizare a faptei, cât și de tipicitatea infracțională. În cazurile de criminalitate economică, apreciez că, la nivel național, nu este implementat un sistem care să stimuleze mediul de afaceri, ba dimpotrivă. Astfel, mediul privat este asaltat, pe de o parte, de taxe și impozite numeroase și consistente, sume de bani care, de multe ori, nu se întorc în susținerea economiei și implicit a mediului de afaceri iar, pe de altă parte, controalele diferitelor instituții pot afecta sau chiar bloca activitatea unei companii (mai ales dacă vorbim despre IMM-uri) pe parcursul efectuării verificărilor, aspect care generează o predilecție care activități cad în sfera ilicitului penal.

În plus, există o discrepanță din ce în ce mai evidentă între remunerațiile angajaților din mediul privat și cei care fac parte din aparatul statal, aceștia din urmă având venituri pe care mediul privat, de cele mai multe ori, nu le poate oferi. Urmarea? Remunerarea angajaților prin eludarea de la plată a obligațiilor și contribuțiilor la bugetul consolidat al statului din partea operatorilor economici.

De asemenea, legislația care incriminează criminalitatea economică trebuie îmbunătățită întrucât, în acest moment aproape orice comerciant poate cădea sub prevederile Legii nr. 241/2005 sau ale Legii nr. 129/2019 iar legiuitorul, în loc să urmărească recuperarea prejudiciului și, eventual, sancționarea persoanelor care comit asemenea fapte cu amenzi care să se facă venit la bugetul de stat, a stabilit pedepse extrem de grele care le excedă chiar și pe cele contra vieții.

Aceștia sunt inter alia doar factorii primari care favorizează criminalitatea economică, existând multe elemente care contribuie la perpetuarea acestui flagel.

Sunteți implicat și în acordarea de consultanță juridică de specialitate companiilor și societăților transfrontaliere cu reprezentanțe pe teritoriul României în scopul prevenirii apariției activităților economico-financiare ce ar cădea în sfera litisconsorțiului penal. Care sunt provocările întâlnire în aceste mandate?

AO: Suntem implicați constant în acordarea de consultanță juridică de specialitate companiilor și societăților transfrontaliere cu reprezentante pe teritoriul României în scopul prevenirii apariției activităților economico-finanicare ce ar cădea în sfera litisconsorțiului penal.

CLO oferă consultanță juridică, atât în ceea ce privește aplicarea dreptul penal național, cât și internațional, având mandate încredințate de societăți multinaționale ce iși au sediile în SUA, Cehia, Austria, Germania, Qatar, Singapore, Sudan, Nigeria și exemplele pot continua.

Aceste colaborări sunt o adevărată provocare pentru avocați, întrucât de cele mai multe ori sistemele de drept sunt diferite iar legislația, chiar și la nivelul Uniunii Europene, nu este armonizată pe deplin.

Prin urmare, cele mai bune calități pe care trebuie sa le dețină un avocat atunci când lucrează cu acest tip de clienți sunt reprezentate de o bună capacitate de sinteză și de modalitatea de argumentare, de expunere a soluției propuse astfel încât, prin Memorandul redactat să răspunzi tuturor cerințelor și problemelor juridice ridicate de client.

Care ar fi, în opinia dumneavoastră, trei dintre cele mai importante reglementări în materie procesuală penală care ar trebui să fie adoptate în viitor?

AO: Având în vedere deciziile recente ale Curții Constituționale ale României și, în lumina nerespectării garanțiilor la apărare și la un proces echitabil statuate și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, o primă reglementare deosebit de importantă ar fi delimitarea clară a implicării altor structuri specializate ale statului în activitățile judiciare, cu precădere în cele de urmărire penală.

De asemenea, atunci când este permisă o astfel de interferență, trebuie prevăzute cu exactitate atribuțiile și întinderea acestora în actul de justiție.

O a doua modificare pe care o apreciez deosebit de importantă este revenirea la dispozițiile anterioare în materia concursului de infracțiuni. Astfel, în actuală legislație penală, textul articolului 39 din Codul Penal prevede obligativitatea acordării unui spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, spre deosebire de legislația anterioară în care acest spor era facultativ. În acest context, pentru infracțiuni care nu au un grad de pericol social sporit dar care au caracter de repetabilitate se poate ajunge la pedepse extreme, uneori chiar depășind și 25 de ani de închisoare.

O a treia reglementare ce ar trebui adoptata, în viziunea mea, este cea a tragerii la răspundere în mod obligatoriu a magistraților pentru erorile intenționate sau din neglijență realizate în actul de justiție, cu atât mai mult cu cât, în materie penală, avem la mijloc viața și destinul unui om (și a familiei sale de cele mai multe ori). Inclusiv avocații pot fi trași la răspundere profesională în eventualitatea comiterii unui caz de malpraxis și pentru identitate de rațiune ar trebui stabilită răspunderea și în rândul magistraților.

Acest aspect nu poate nicidecum să înfrângă independența acestora, însă este firesc să existe o responsabilitate în exercitarea atribuțiilor de serviciu pentru fiecare dintre noi.

Cum a arătat anul 2019 pentru departamentul de drept penal?

AO: Când m-am alăturat echipei CLO, primul meu obiectiv a fost crearea unui departament specializat în drept penal, acesta fiind domeniul în care am activat de la intrarea în profesia de avocat, departament care să cunoască o dezvoltare sustenabilă în timp.

În cei doi ani de zile consider că modul în care ne-am prezentat în fața clienților a fost un factor decisiv în creșterea numărului de dosare pe care le-am avut și le avem încă în gestiune.  De asemenea, suntem o echipă creată pentru a răspunde celor mai exigente standarde, fiind alcătuiți din profesioniști cu experiență recunoscuta în acest domeniu.

Anul 2019 a însemnat o consolidare a ceea ce am început pe 4 decembrie 2017 când am înființat acest departament în cadrul CLO. Am început de la zero și astăzi suntem printre cele mai apreciate departamente de white collar crime din România.

În anul 2019, numărul mandatelor încredințate s-a dublat față de anul precedent și apreciem același trend crescător și pentru anul 2020.

Departamentul de drept penal al CLO a fost coordonat de subsemnatul până la începutul acestui an când structura organizațională a fost modificată în urma creșterii volumului de muncă și a numărului de avocați, echipa fiind condusă, în prezent, în sistem dualist prin alăturarea, în cadrul echipei, a doamna prof. univ. Mirela Gorunescu, în calitate de Managing Asscoaite și Co-Head al Departamentului de White Collar Crime.

De asemenea, în acest an, având în vedere creșterea volumului de muncă, departamentul de drept penal a atins un număr de 6 (șase) avocați.

Cum vedeți mixul de tehnologie cu profesia de avocat? Cum este utilizată inovația în cadrul departamentelor pe care le coordonați?

SO: Tehnologia facilitează mult munca avocatului, mai ales dacă vorbim despre deja celebrele platformele de căutare a legislației sau practicii judiciare naționale și unionale sau internaționale. În plus, accesul la articolele de specialitate publicate online, la revistele juridice, precum și la site-urile dedicate profesioniștilor din domeniul juridic prezintă un real avantaj pentru avocații care vor să își susțină argumentele prin invocarea opiniilor unor reputați specialiști în domeniul de interes. Nu îi mai aducem în discuție pe avocații care desfășoară și activitate didactică, întrucât, pentru aceștia din urmă, este fără echivoc beneficiul pe care îl prezintă accesul la publicațiile de specialitate din mediul virtual.

De altfel, cu ajutorul tehnologiei, este mult mai ușor de stabilit o potențială „traiectorie” a unui litigiu sau diferend, apelând la analize statistice care pot stabili procentual șansele de câștig sau pierdere a unui asemenea mandat, prin compararea hotărârilor dintr-o bază de date a hotărârilor judecătorești pronunțate de o anumită instanță, într-o anumită materie, raportat la obiectul cauzei respective. Cu alte cuvinte, gradul de predictibilitate al unui litigiu este mult mai mare.

AO: În plus, dacă ne gândim la ultimele software-uri dedicate facturării și organizării activității administrative a avocaților, putem spune cu convingere faptul că birocrația de odinioară, care implica ținerea a numeroase registre și documente în format fizic, care ocupau inutil spațiul și implicau și o muncă în plus din partea avocatului cu consemnarea, ordonarea și arhivarea acestora, sunt astăzi doar o amintire.

Cu toate acestea, apreciem că niciodată un software sau chiar un robot nu va putea atinge un element esențial, care poate aparține numai omului: creativitatea. Indiferent cât de avansat este un program de calculator sau cât de mult evoluează tehnologia, nu se poate pune semnul egal între o operațiune automatizată pe bază de algoritmi și creativitatea umană. Astfel, un avocat nu va putea fi înlocuit nici măcar cu cel mai avansat robot sau tehnologie informatizată. Și am spus un avocat, pentru faptul că un software sau un robot nu va putea dobândi calitatea de avocat, cel puțin nu foarte curând.

Însă, nimeni nu poate aprecia cu rigurozitate ce ne poate rezerva viitorul. Nu excludem faptul că un litigiu robotizat nu ar fi mai mult decât interesant, însă, dacă e va ajunge la stadiu în care procedurile judiciare să fie robotizate (dacă nu 100%, măcar într-o proporție semnificativă), înseamnă că nu numai profesia de avocat va avea de suferit, ci și celelalte profesii juridice implicate în aceste proceduri, de la grefier până la judecători și procurori. Și spunem că ar avea de suferit și din perspectiva intuiției și flerului pe care un avocat, sau magistrat le are în prezent, ce pot servi actului de justiție și părților litigante mult mai mult decât un program căruia îi lipsesc aceste trăsături prin excelență umane.

SO: În cadrul departamentelor coordonate, tehnologia este des utilizată, având acces la marea majoritate a programelor legislative disponibile și, bineînțeles, la redactarea lucrărilor de specialitate, fie că vorbim despre lucrări destinate instanțelor de judecată, fie de lucrări având ca obiect consultanța juridică într-o anumită arie de practică.

În esență, în afară de creativitatea, intuiția și pledoariile avocaților, despre care am amintit anterior, munca noastră și a colegilor noștri se bazează pe utilizarea tehnologiei.

Cum vedeți viitorul profesiei de avocat în contextul erei robotizării și automatizării?

SO: Astfel cum am anticipat din răspunsul la întrebarea precedentă, reiterăm faptul că există posibilitatea ca, în viitor, procedurile judiciare să fie întru totul robotizate, astfel că nu vom mai putea vorbi despre profesia de avocat, așa cum o privim astăzi.

Cert este că tehnologia are un rol esențial în simplificarea aspectelor birocratice care sufocă nu numai instanțele, ci și avocații, în mod inutil. În acest context, este salutară disponibilitatea dosarelor în format electronic, care este benefică întregului act de justiție, pentru toți actorii implicați.

AO: Cu toate acestea, redactarea unei lucrări presupune atenție, creativitate și fler din partea avocatului, precum și o atenție sporită și capacitatea de a evalua comparativ probele și argumentele părților potrivnice din partea judecătorului. Ca să nu mai amintim de activitatea minuțioasă a unui procuror de caz, care trebuie să fie imparțial, să strângă probe și în favoarea și în defavoarea suspectului sau inculpatului, urmată de redactarea unei lucrări complexe precum rechizitoriul sau ordonanța de clasare sau renunțare la urmărire penală.

Obiective pentru 2020

SO: Pentru 2020, avem stabilite o serie de obiective simple, care ne-au călăuzit activitatea și în anul curent: 1) realizarea cu succes și minuțiozitate a fiecărui mandat în parte; 2) dezvoltarea numerică a departamentelor coordonate, atât din perspectiva echipei, cât și a clienților; 3) obținerea celor mai bune soluții pentru clienții noștri; 4) deschiderea unor noi departamente, pentru ariile de practică pe care nu le acoperim la acest moment.

AO: Totodată, având în vedere că relația dintre membrii echipei noastre este o prioritate, ne propunem să organizăm, în mod regulat, deplasări de tip „team building”, atât pentru apropierea echipei, cât și pentru sporirea eficienței muncii în zilele lucrătoare. Pentru că, la finalul unei zile lungi de muncă, conștientizăm faptul că petrecem cea mai pare parte a timpului nostru la birou, în „familia CLO”, cum ne place nouă să spunem, și este esențial să existe un echilibru între muncă și timp liber, între timpul petrecut în calitate de colegi și cel petrecut în calitate de prieteni și membri ai acestei frumoase familii extinse.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.