Relațiile dintre România și Regatul Spaniei datează încă din secolul al XV-lea, cu reprezentare la nivel de legații din 1881, anul proclamării Regatului României. Cum caracterizați relațiile româno-spaniole având cunoscută această tradiție?

După cum aţi menţionat, relaţiile bilaterale româno-spaniole beneficiază de o lungă tradiţie istorică, desfăşurându-se, în prezent, pe mai multe paliere. Deşi se situează la extremităţile Uniunii Europene, România şi Spania au avut numeroase apropieri şi conexiuni de-a lungul istoriei, pornind de la Împăratul Traian, devenit în istoria noastră un simbol al etnogenezei poporului român, care s-a născut în Bética, Andaluzia de astăzi, şi până la aniversarea, în 2016, a 135 de ani de la stabilirea relaţiilor bilaterale. Aşadar, dincolo de componenta istorică a relaţiilor dintre cele două ţări, fundamentată şi pe legături ce ţin de afinităţile istorice, lingvistice şi culturale, în perioada contemporană România a avut în Spania un aliat ferm pentru îndeplinirea aspirațiilor sale europene si euro-atlantice.

Aderarea României la UE, în 2007, a consolidat, pe fond, dialogul privilegiat cu Regatul Spaniei, generând o strânsă cooperare în plan european, în domenii de interes comun, precum Viitorul Europei, politica de coeziune şi vecinătatea UE. În ultimele decenii, relaţia bilaterală a căpătat un caracter distinct, în contextul dezvoltării, pe teritoriul spaniol, a unei comunităţi româneşti semnificative.

Astfel, obiectivul principal al mandatului meu constă în dezvoltarea relațiilor bilaterale din perspectiva Parteneriatului Strategic consolidat dintre România şi Spania, prin creșterea nivelului și volumului frecvenței contactelor la nivelul instituțiilor centrale şi locale, prin consolidarea dimensiunii diplomației parlamentare și, nu în ultimul rând, prin dezvoltarea unor proiecte comune în domeniile economic, social, cât şi cultural. În contextul marcării, în 2018, a Centenarului Marii Uniri, îmi doresc ca dimensiunea culturală să dobândească noi valenţe şi perspective.

O altă prioritate a mandatului meu o reprezintă, fără doar și poate, reprezentarea României în calitate de Președinte al Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru 2019 – o oportunitate de a reconfirma profilul pro-european al României și de a demonstra angajamentul său pentru consolidarea proiectului european prin promovarea valorilor europene. România își va exercita mandatul de Președinte într-un context complex, marcat de negocierile comunitare pe propunerea Comisiei Europene privind cadrul financiar multi-anual post 2020, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, dar și organizarea alegerilor europene în semestrul I 2019. Acest lucru nu ne va împiedica să definim o agendă politică care va pune în centrul său cetățeanul european și să contribuim, prin discuțiile liderilor în Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, la definirea viitorului Uniunii Europene.

În ce măsură potențează prezențele instituționale românești din regatul iberic relațiile dintre București și Madrid?

Încă de la debutul mandatului meu în Spania, mi-am propus, alături de echipa mea, să consolidăm Parteneriatul Strategic dintre țările noastre pentru a putea prezenta rezultate tangibile și beneficiile acestuia pentru comunitatea românilor. De aceea, fie ca vorbim de ambasadă, de Institutul Cultural Român de la Madrid sau de oficiile consulare din Spania, toate instituțiile statului român își dau concursul pentru maximizarea oportunităților de cooperare în acest cadru, inclusiv prin intensificarea dialogului la nivel înalt. Permiteți-mi, în acest sens, să vă prezint câteva exemple privind cooperarea noastră instituțională: pregătirea temeinică, împreună cu ICR Madrid, a unor activități culturale relevante în anul Centenarului (expoziții, conferințe tematice, concerte,  prezența la ediția din acest an a Târgului de carte Retiro la care România va participa în calitate de stat invitat). De asemenea, continuăm și în acest an deschiderea de noi consulate onorifice ale României în Spania, cât și organizarea de forumuri economice.

Care este percepția publicului spaniol vis-à-vis de manifestările culturale și expoziționale desfășurate sub egida Ambasadei României în Regatul Spaniei?

Diplomația culturală are ca obiectiv esențial cunoașterea reciprocă între două popoare, în consecință trebuie abordată de o manieră cuprinzătoare, întrucât constituie fundamentul celorlalte contacte și acțiuni diplomatice. Sigur, avem şi avantajul afinităților rezultate din moștenirea latină comună, dar şi pe cel al personalităților culturale din România (scriitori, traducători, artiști vizuali, muzicieni) care promovează Spania prin lucrările lor, aşa cum există şi mulţi spanioli care doresc să aprofundeze cultura română sau să învețe limba română, o modalitate fiind aceea de a participa la evenimentele organizate de ambasadă şi ICR.

Prin faptul că derulam permanent programe interesante şi consistente pentru toate categoriile de public – de la participarea la târguri de carte, întâlniri cu scriitori români și traducătorii lor spanioli, până la organizarea de expoziţii, conferinţe, proiecţii de filme, prezentare de spectacole de teatru şi muzică, lecturi pentru copii, dar şi prin paleta completă a cursurilor de limbă şi cultură română (LCCR) destinate copiilor români care trăiesc în Spania – România şi-a câştigat, în opinia mea, un loc important în mediul cultural atât de ofertant și competitiv al Spaniei. După cum probabil cunoaşteţi, în spaţiile ambasadei se desfăşoară lunar evenimente culturale, foarte apreciate de publicul larg, precum „Şcoala de sâmbătă”, un proiect dedicat copiilor români din comunitate, „Serile acasă la ambasadă”, în cadrul cărora scriitori români din România sau din Spania îşi prezintă cărţile, spectacole, concerte susținute de artişti români.

Considerați latinitatea ca fiind un element de coeziune între popoarele român și spaniol? Care este rolul culturii în raporturile dintre două state? Cu siguranță, latinitatea este un liant extraordinar în relația româno-spaniolă. În cazul nostru, cred ca modul cum ne deschidem către publicul spaniol reprezintă un bun barometru al intensităţii şi sincerităţii în relația noastră cu Spania.

Aşa cum menţionam în răspunsul anterior, complexa moștenire latină comună continuă să joace un rol important în apropierea dintre cele două state. Limba română face parte din familia limbilor romanice, dintre care unele au devenit limbi naţionale (italiana, franceza, spaniola, portugheza, româna), altele au rămas limbi regionale (catalana în Spania, sarda în insula Sardinia, din Italia, dialectele retoromane în Elveţia) sau au dispărut (dalmata).

Un exemplu pentru interesul crescut al publicului spaniol față de evenimentele care au în prim-plan România este prezentarea, la iniţiativa prof. dr. emerit Dan Munteanu, în cadrul Bibliotecii Universităţii din Las Palmas din Insulele Canare, a Dicţionarului Limbii Române (Diccionario de la Lengua Rumana), una dintre cele mai importante lucrări lexicografice la nivel internațional.

Conform statisticilor oficiale, românii din Spania reprezintă cea mai mare comunitate străină. Cum vedeți procesul de incluziune socială al acesteia?

Fără doar şi poate, comunitatea românilor din Spania este cea mai mare la nivelul cetăţenilor străini din Spania, devenind o prezenţă semnificativă din punct de vedere numeric şi calitativ.  Prin românii prezenţi în Spania, ţara noastră are poate sute de mii de ambasadori, pentru că trebuie să recunoaştem faptul că România este cunoscută de spanioli prin cetăţenii noştri care trăiesc aici. Formal, eu vad în compatrioții mei de aici acei colaboratori fără de care nu am putea reuși în acțiunile noastre. Practic, de când am ajuns la Madrid mi-am propus să aduc comunitatea foarte aproape de ambasadă pentru a promova o comunicare fluidă şi pentru a mă familiariza cu preocupările lor.

Acest lucru depinde, în egală măsură, de noi, ambasada, dar şi de comunitate, pentru a iniţia un efort conjugat de creştere a vizibilității acesteia, conferindu-ne, în timp, perspectiva ca imaginea noastră să se sincronizeze cu realitatea prezenței românilor în Spania. Această convingere mi-a fost întărită pe parcursul tuturor întâlnirilor avute, motiv pentru care îmi exprim convingerea că, la finalul mandatului în Spania, vom reuși să atingem, împreună, multe din obiectivele propuse.

Faptul că Spania găzduiește a doua cea mai însemnată comunitate românească de peste hotare poate fi considerat drept o dovadă a proximității socio-culturale dintre români și spanioli?

Conform statisticilor spaniole, la 30 iunie 2017 (cele mai recente date publicate până în prezent), în Spania se aflau 1.017.597 rezidenţi cu cetăţenie română. În baza dialogului avut de-a lungul timpului cu autorităţile spaniole şi cu membri ai comunităţii – reprezentanţi de asociaţii, biserici, firme româneşti sau, pur şi simplu, români din Spania – consider că această cifră este foarte apropiată de realitatea din teren.

Românii sunt cea mai mare comunitate străină din Spania, fiind circa 1 din fiecare 5 străini în general şi circa 1 din fiecare 3 rezidenţi străini din alte ţări UE. Comunitatea românească din Spania este activă, puternică, bine integrată în mediul spaniol, joacă un rol deosebit de important în dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea economiei spaniole, precum şi a celei româneşti. Este evident că afinităţile rezultate din moștenirea latină comună au creat o situaţie în care românii din Spania învaţă uşor şi rapid limba spaniolă şi se regăsesc în cultura şi mentalitatea spaniolă, iar spaniolii au o atitudine pozitivă faţă de români.

Contribuie mediul asociativ la facilitarea integrării comunităților românești în societatea spaniolă?

Asociaţiile româneşti din Spania contribuie în mai multe moduri la integrarea românilor în societatea spaniolă. Multe dintre ele desfăşoară activităţi de asistenţă pentru români privind diversele demersuri birocratice pe lângă autorităţile spaniole locale, regionale sau centrale privind reşedinţa, asigurările sociale, şcolarizarea copiilor şi aşa mai departe.

De asemenea, activităţile menite să păstreze identitatea lingvistică şi culturală românească joacă un rol important privind integrarea în Spania. Printre acestea, fără îndoială că un rol important îl au cursurile de limbă, cultură și civilizație românească în unități de învățământ de pe teritoriul spaniol (programul LCCR al Institutului Limbii Române), lectoratele de limba română de la Barcelona, Granada, Salamanca, Sevilla, cursurile de limba română organizate de ICR Madrid.

Românii sunt atât de bine integraţi în Spania – locuiesc în aceleaşi cartiere ca spaniolii, lucrează în aceleaşi sectoare, cumpără de la aceleaşi magazine, îşi trimit copiii la aceleaşi şcoli – încât activităţile privind România au ca efect îmbogăţirea culturală a comunităţii româneşti din Spania şi a societăţii spaniole în general. Nu în ultimul rând, multe asociaţii româneşti au o colaborare strânsă cu autorităţile spaniole locale sau regionale, precum şi cu asociaţii latino-americane din localităţile sau zonele unde îşi desfăşoară activitatea. Acesta este încă un aspect care denotă buna integrare socială şi relaţiile de prietenie şi bună vecinătate pe care rezidenţii români le au cu membrii comunităţii spaniole şi cu celelalte comunităţi de străini rezidenţi în Spania.

În ce măsură contribuie presa în limba maternă la conservarea identității lingvistice și culturale românești?

Presa de limbă română are o contribuţie majoră în direcţia păstrării limbii române în comunitatea românească din Spania, reprezentând un vector esențial în transmiterea informaţiilor de interes pentru comunitate şi în neutralizarea elementelor care generează fragmentarea comunităţii. Sunt foarte încrezătoare în colaborarea pe care ambasada o are cu presa şi media de limbă română din Spania şi îmi doresc ca activitatea reprezentanților mass-media să reflecte obiectiv informațiile destinate opiniei publice. Comunicarea poate să determine întărirea respectului de sine al comunităţii şi să contribuie la educarea în spiritul unei culturi a solidarităţii, motiv pentru care îmi doresc o relaţie constructivă cu presa română din Spania.

Să nu uităm faptul că evoluţia tehnologică permite, astăzi, cetăţenilor români din Spania,  urmărirea presei scrise şi audio-video din România, aşadar contactul cu ţara este, practic, permanent.

Probabil că cea mai importantă contribuţie pentru menţinerea identităţii lingvistice – şi, implicit – culturale româneşti în rândul diasporei din Spania o are programul LCCR, de care am amintit mai sus, adică derularea cursurilor de limbă, cultură și civilizație românească, prin Institutul Limbii Române. Acest proiect,  care a împlinit deja un deceniu de activitate în Spania, înseamnă că, în fiecare an, peste 7.000 de copii înscrişi în şcolile spaniole urmează săptămânal un curs, susţinut de cadre didactice, despre limba română, istoria, geografia, arta, tradiţiile şi cultura ţării noastre. Astfel, aceşti copii, crescuţi şi născuţi în afara României, vor putea beneficia, în viitor, de punţi de legătură comune cu orice alt român care îşi cunoaşte limba şi cultura.

Poate fi considerată diaspora românească din Spania ca fiind un veritabil contribuitor la multiculturalismul spaniol?

În mod cert, da. Activităţile socio-culturale româneşti organizate de asociaţii sunt, aproape întotdeauna, deschise vecinilor şi prietenilor spanioli, dacă nu chiar realizate împreună cu aceştia şi cu autorităţile locale. Mai mult, să nu uităm că multe dintre asociaţii au în calitate de membri şi cetăţeni spanioli, aşa cum reiese din titulatura des întâlnită de „Asociaţia hispano-română…”.  De aceea, astfel de activităţi organizate de asociaţii – sau de ambasadă, de consulatele româneşti din Spania şi de Institutul Cultural Român de la Madrid – reprezintă o cale esenţială de a prezenta societăţii gazdă limba, cultura şi tradiţiile româneşti.

Pe lângă activităţile organizate, există numeroşi artişti români în Spania – muzicieni, pictori, sculptori, actori, fotografi care îşi aduc contribuţia la peisajul cultural din ţara de reşedinţă.

Cum vedeți rolul ambasadei României în Regatul Spaniei în relația cu românii din Spania? În ce direcții acționează reprezentanța diplomatică din Madrid pentru mijlocirea contactelor acestor cetățeni cu patra mamă?

Dată fiind dimensiunea comunității românești din Spania, activitatea de zi cu zi a secției consulare a ambasadei și a celor 7 oficii consulare din Spania este concentrată, în primul rând, pe acordarea de asistență consulară comunității românești, prin intermediul personalului consular specializat și a unor mijloace moderne de lucru, noua platformă consulară www.econsulat.ro, care permite programarea în sistem online a românilor la consulatele noastre și obținerea rapidă a serviciului solicitat.

În acest context, reiterez faptul că procesul complex de informatizare a avut la bază inclusiv dimensiunea și capacitatea rețelei consulare române de a răspunde nevoilor cetățenilor din străinătate, fiind creat și din dorința de a suplini inconvenientele legate de distanța fizică existentă între anumite comunități românești și oficiile consulare care le deserveau. În acest sens, precizez că principalul vector al informatizării consulare l-a reprezentat crearea, dezvoltarea și implementarea Sistemului Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetățeni (SIMISC), parte a Sistemului Informatic Integrat E-Cons, lansat public sub deviza ”Consulatul mai aproape de casa ta“.

Datorită facilităților puse la dispoziție, SIMISC oferă cetățenilor români avantaje certe: confortul formulării cererilor de servicii consulare de la distanță, obținerea unor informații de natură consulară de actualitate, posibilitatea de a interacționa direct cu personalul consular, evitarea deplasărilor repetate la consulate, reducerea timpului de așteptare la ghișeu, ca urmare a accelerării fluxurilor procedurale prin aceste noi instrumente informatice.

La nivelul oficiilor consulare din Spania, au fost procesate prin intermediul SIMISC un număr de 165.151 servicii, pe tot parcursul anului 2017. Dintre acestea, 33.447 de servicii au fost completate direct de cetățenii români prin intermediul Portalului Extern al www.econsulat.ro, ceea ce reprezintă un procent de 20,47%.

Susținerea și promovarea antreprenorilor români din Spania este una din prioritățile mandatului meu. În acest scop, încă din luna octombrie 2016 am inițiat o serie de întâlniri lunare la care am invitat oameni de afaceri români din Spania. Aceste întâlniri ne ajută să înțelegem cum Ambasada, poate sprijini oamenii de afaceri, atât în relația cu Romania, cât mai ales în activitatea lor din Spania.  Una dintre ideile care s-au clarificat la aceste întâlniri a fost aceea că oamenii de afaceri români din Spania nu se cunoșteau între ei, iar acesta este un punct slab într-o lume în care rețeaua de contacte a devenit un factor din ce în ce mai important în succesul sau eșecul unei afaceri. Astfel, s-au organizat la sediul ambasadei, sesiuni de networking între reprezentanții firmelor cu capital românesc, activități de informare în domenii de interes cu participarea autorităților spaniole.  Tot la ambasadă a fost lansat un portal al firmelor cu capital românesc din Spania, cât și un Ghid al afacerilor românești în Spania. Nu în ultimul rând, biroul economic al ambasadei pune la dispoziția comunității românești un buletin lunar cu date macroeconomice din Spania, in limba romana, care poate fi consultat pe site-ul ambasadei.

Pentru a veni în întâmpinarea solicitărilor comunității românești şi pentru a facilita şi mai mult accesul la gama serviciilor consulare din punct de vedere geografic, Ambasada României de la Madrid a întreprins, cu succes, pe lângă autorităţile spaniole, demersuri susţinute în vederea modificării circumscripţiilor oficiilor consulare ale României pe teritoriul spaniol, demers finalizat în urmă cu puțin timp.

De asemenea, avem un dialog constant cu cele aproape 100 de asociații româneşti din Spania, cu reprezentanții celor cca. 250 de parohii românești de mai multe confesiuni, asigurăm permanent consultanţă pe probleme de muncă şi afaceri sociale, răspundem la mesajele pe care primim pe e-mail sau pe pagina noastră oficială de Facebook. Prioritățile noastre în relația cu comunitatea românească sunt păstrarea identității lingvistice și culturale, facilitarea contactelor între românii de aici, informarea constantă a românilor despre aspecte din Spania sau din România care le pot fi utile.

A însemnat tranziția către societatea informațională o nouă abordare a relațiilor diplomatice din perspectiva interconectării la nivel tehnologic?

Este evident că accesul la comunicații instantanee, în orice moment şi oriunde ne-am afla, ne permite să avem un dialog mai rapid şi mai detaliat cu autorităţile ţării-gazdă, cu reprezentanţii diplomatici ai altor state, cu mass-media de limbă română, şi, nu în ultimul rând, cu cetăţenii români. Acest lucru înseamnă că putem fi mai bine informaţi, pentru a avea mai multe argumente în demersurile de promovare a intereselor României, pentru a înţelege mai bine poziţia interlocutorului şi pentru a comunica mai eficient obiectivele şi rezultatele activităţii noastre. În acelaşi timp, fluxul constant de informaţii, din surse nenumărate, înseamnă şi că trebuie să învăţăm permanent să distingem și să utilizăm informaţiile relevante.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here