Theodor Marcu studiază informatica la Princeton University din New Jersey și este pasionat de tehnologie, antreprenoriat și politică. Theodor lucrează la îmbunătățirea puls-oximetrelor pentru infanți, urmărind să reducă numărul de alarme false din spitale. El speră că va putea transforma munca pe care a depus-o în acest domeniu într-o afacere profitabilă în următorii ani. Puteți citi mai mult despre proiectele lui pe theodormarcu.com.

Ce te-a determinat să optezi pentru continuarea studiilor în afara țării?

Am decis că vreau să studiez în străinătate destul de devreme – încă din clasa I mă gândeam la universități străine. Imboldul principal a venit în mod indirect de la părinții mei. Ei au fost cei care mi-au spus că dacă voi studia bine voi putea să îmi continui studiile în afara țării la o instituție foarte bună. Spun indirect pentru că eu am internalizat foarte tare această idee, fără ca ei să fie neapărat conștienți de asta.

Motivele pentru care am decis să studiez în afara țării sunt, în principal, calitatea și integritatea educației, dar și faptul că am vrut mereu să fiu într-un mediu care nu numai că încurajează inovația, ci o recompensează. Este mult mai ușor să creezi lucruri noi și să înveți când ești înconjurat de oameni la fel de determinați ca și tine.

De aceea am început să fac pași către acest scop în timpul școlii, destul de devreme. Primul pas concret pe care l-am făcut a fost în clasa a 8-a, când am decis că vreau să studiez la Colegiul Național Bilingv ,,George Coșbuc’’. Am ales acest liceu pentru că are o reputație foarte bună, dar și o deschidere către studiatul în afara țării. E foarte important ca profesorii tăi să știe de cum funcționează sistemul cât de cât, dar să fie și deschiși în așa fel încât să te ajute. Părinții mei m-au sprijinit la rândul lor, încurajându-mă la fiecare pas. Mai apoi am început să învăț despre sistemul de admitere de unul singur. A trebuit să învăț despre ce examene aveam nevoie, cum trebuia să-mi scriu eseurile și în general după ce se uită facultățile când recrutează.

Care au fost motivele pentru care ai ales Universitatea Princeton?

Cum am spus mai devreme, scopul meu era să studiez în afara țării, preferabil într-o țară anglofonă. Scopul meu principal era să studiez la o facultate din Ivy League (Un grup de facultăți private foarte prestigioase din SUA printre care se numără Harvard, Yale și Princeton) sau MIT/Stanford. Recunosc că inițial universitatea mea preferată era Stanford, pentru deschiderea lor către antreprenoriat, chiar dacă mai târziu am realizat că nu aș fi fost la fel de fericit acolo cum sunt acum la Princeton.

Princeton a fost singura universitate de acest calibru care m-a acceptat, dar și una dintre puținele universități care mi-a plăcut cu adevărat. Cred că momentul în care mi-am dat seama cu adevărat că Princeton e pe locul I în lista mea a fost după interviul cu un absolvent de acolo! Mi-a plăcut enorm rigurozitatea academică de la Princeton (Tot timpul râdem de Harvard, unde notele sunt mult mai mari!) combinată cu studenții care sunt foarte deschiși la inovație și schimbare. Princeton e un loc care mă pregătește pentru cariera mea extrem de bine, prin cursurile riguroase, dar și pentru viață, prin oportunitățile și oamenii care mă înconjoară!

Povestește-ne despre admiterea la Princeton.

Admiterea la Princeton a fost destul de grea. Motivul principal a fost faptul că sistemul de admitere american este foarte diferit de cel românesc și european cuplat cu faptul că aveam nevoie de bursă completă ca să studiez. Ca să aplic a trebuit să citesc și să învăț foarte mult de unul singur, fără ajutorul nimănui. Ca să aplic la Princeton am avut nevoie de un formular numit Common Application, un test numit SAT care include matematică, scris și citit, două teste SAT separate pentru matematică avansată și fizică și examenul TOEFL pentru cunoașterea limbii engleze. Common Application este un formular care include în jur de 3 eseuri, activități extra-curriculare și o modalitate prin care profesorii și diriginții pot scrie scrisorile de recomandare și notele de pe parcursul liceului.

Un alt motiv pentru care consider că procesul a fost destul de greu e că nu am avut cine știe ce rezultate la olimpiade internaționale sau naționale, așa că a trebuit sa compensez cu alte activități din afara școlii. Aceasta este o zonă destul de incertă, datorită faptului că Princeton vrea să creeze o promoție în care se găsesc studenți de tot felul, de la genii în fizică și matematică până la antreprenori și artiști emergenți, așa fel încât nimeni nu știe în final dacă o să intre sau nu. Sunt studenți cu scoruri perfecte la teste care nu intră deoarece nu se potrivesc cu facultatea.

Care sunt cele mai interesante materii pe care le studiezi la Princeton?

Eu studiez informatica la Princeton așa că marea parte a cursurilor mele sunt legate de această materie. Cursurile de informatică pe care le-am ales în primul an au fost foarte interesante, iar materia a fost foarte aplicată – am scris foarte mulți algoritmi interesanți care sunt implementați în programe pe care lumea le folosește de zi cu zi.

Un aspect extrem de interesant care îmi place la Princeton este faptul că universitatea are un profil de “liberal arts”. Pe scurt, asta înseamnă că pentru a absolvi am nevoie de foarte multe cursuri care nu au nicio treabă cu specializarea mea. De exemplu, în primul semestru am luat un curs despre filantropie cu alți 14 studenți. O parte importantă a cursului a fost faptul că grupul nostru a avut șansa să doneze $50,000 către fundații filantropice la alegerea noastră, fără niciun ajutor din partea profesorului nostru. Banii au venit de la un absolvent Princeton care i-a donat acestui curs. Un alt curs interesant pe care l-am luat a fost un seminar cu 15 studenți în care am restaurat de la zero o motocicletă britanică din 1958. Semestrul următor voi lua un curs intitulat “Cauzele Războiului” în care vom analiza ce determină războaiele să înceapă, un subiect foarte interesant dată fiind situația geopolitică actuală din lume.

Cum arată relația student – profesor?

Relația student-profesor este un aspect foarte interesant al experienței mele de la Princeton, dar depinde de la individ la individ. Este cert totuși că este foarte ușor să dai un email unui profesor, chiar și dacă nu ești înregistrat în cursul lui. Acest lucru contribuie la un mediu educațional foarte productiv și pozitiv. Mi-a fost destul de greu să mă adaptez la asta pentru că nu eram obișnuit, dar este foarte ușor să trimiți un email unui profesor pentru a te întâlni cu el dacă nu înțelegi ceva la curs sau dacă ai nevoie de sfatul lui. În plus, universitatea obligă profesorii să țină ‘’office hours’’ în care profesorii trebuie să își țină biroul deschis pentru studenți.

L-ai întâlnit pe Jeff Bezos, CEO Amazon. Cum a fost această experiență?

A fost o experiență foarte interesantă! L-am întâlnit la reuniunile pentru absolvenți de la sfârșitul anului care sunt un aspect important al experienței Princeton. El a terminat Princeton în 1986 și a venit la reuniunea de 25 de ani a soției sale. L-am văzut când vorbea cu niște prieteni din clubul de antreprenoriat și mi-am zis că nu am nimic de pierdut dacă mă duc să mă introduc. Noi încercam să-l rugăm să vină la o reuniune a clubului a doua zi, dar din păcate era prea ocupat pentru asta. Până la urmă măcar am rămas cu o poză!

Te gândești să te întorci în țară?

E o întrebare destul de grea. Deocamdată mă văd în SUA pentru o bună perioadă de timp, dar sunt deschis la toate oportunitățile din țară, Europa și alte locuri!

Ce ai îmbunătăți la sistemul de educație din România?

Cred că sunt multe aspecte despre care au scris persoane mult mai avizate decât mine. Împărtășesc multe dintre opiniile Dr. Marian Staș și Acad. Solomon Marcus pe care îi recomand cu căldură!

Totuși, un aspect pe care țin să-l menționez este integritatea academică. La Princeton riști exmatricularea instantanee pentru orice idee sau paragraf copiat. Doctoratul este un lucru pentru care lucrezi trup și suflet – nu îl iei ca să ai salariu mai mare, ci pentru că ești dedicat unui subiect academic. Pentru plagiat nu numai că ești dat afară din facultate, dar numele tău devine imediat pătat, un lucru extrem de grav. În final, cine mai poate să aibă încredere în tine dacă tu nu respecți regulile astea? Toleranța este zero, iar eu cred că ăsta e motivul pentru care rezultatele sistemului educațional american sunt cu mult peste cele din România. Dacă vrem să construim ca țară un viitor prosper trebuie să începem cu a ne educa copiii că furtul de orice fel nu poate fi tolerat!

Ce părere ai despre dezbaterea legată de AI între Musk și Zuckerberg?

Citesc ce se scrie în presă, iar concluzia mea este că la momentul acesta frica lui Elon Musk de inteligență artificială nu este neapărat bazată în tehnologiile prezente acum. Eu înțeleg că în momentul acesta ‘’inteligența artificială’’ este un ‘’buzzword’’ pe care toți antreprenorii îl adaugă la orice algoritm care creează un model matematic foarte simplu – pe scurt, este prea devreme că să vorbim de inteligență artificială care este destul de puternică ca să termine rasa umană.

Ce planuri de viitor ai?

Pe lângă școală (intru în anul II) o să îmi dedic mult timp unui proiect început vara asta la universitate împreună cu niște colegi! Lucrăm la modernizarea unei tehnologii folosite în toate spitalele din SUA care măsoară procentul de oxigen din sânge non-invaziv. (Pulse-oximetry, pentru cei interesați!) Puteți vedea toate proiectele la care lucrez și la care am lucrat pe site-ul meu, theodormarcu.com (engleză).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here