Reunind comunicările expuse cu prilejul Conferinței Internaționale Românii și popoarele balcanice. Confluențe istorico-geografice, ediția a III-a, desfășurate la Universitatea Hyperion din București în intervalul 13-14 mai 2016, lucrarea este coordonată de istoricul Nicoleta Ciachir și de geograful Elena Toma, prezentând inferențele culturale, istorice, politice și sociale marcând relațiile interstatale deopotrivă din Balcanii de Est și din Vest. Principialitatea guvernând  exposé-urile ce compun volumul este aceea a raportului de reciprocitate la nivel de influență: capacitatea de a influența și de a fi influențat concomitent.

Compozițional, lucrarea întrunește trăsăturile inerente unei abordări interdisciplinare, indispensabilă Studiilor Balcanice, în calitatea acestora de mélange ideologico-politic, expunând astfel complexitatea interacțiunilor transbalcanice. Confirmând teoria todoroviană a Balcanizării, varianta sud-est europeană a Orientalismului lui Edward Said, sunt abordate problematici specifice precum edificarea statului-națiune în Balcanii post-otomani, respectiv în Europa de Sud-Est post-iugoslavă, lucrarea ilustrează nuanțat alternanța dintre cooperarea regională și naționalism ca detonator pentru tensionare iar mai apoi pentru conflictualism. Observăm prin extrapolare o argumentație dezbătând asupra enigmaticii metafore ce prezintă Balcanii drept butoiul cu pulbere al Europei, oscilând între perceptele atomizatoare ale populațiilor balcanice și calitatea acestui areal de spațiu al confluenței civilizaționale.

În conformitate cu specificul regional al simbolisticii plasate pe treapta cea mai de sus a dezbaterii social-politice, istoricul Nicoleta Ciachir a ales imaginea podului din Mostar pentru coperta lucrării. Această opțiune confirmă asumpția reciprocității procesului de producere a influenței, construcția fiind unul dintre vestigiile cele mai arhaice ale stăpânirii otomane asupra Bosniei și Herțegovinei, deci un portal către o etapă ce a consolidat Islamul european, contribuind în bună măsură la edificarea fațetei actuale a Balcanilor: multiculturalism, multiconfesionalism, multilingvism. Un mesaj secundar este acela al dezideratului popoarelor balcanice de reconstrucție postconflict, în condițiile în care confruntarea intrastatală și interstatală constituie de cele mai multe ori fundamentul statalității actualelor republici balcanice.

Cu prilejul contextului larg al integrării euro-atlantice, volumul reprezintă o introspecție academică cu privire la climatul regional, atât din perspectivă istorică cât și geostrategică, relevând modul în care confluența proiectelor naționaliste a determinat coordonatele arhitecturii regionale de cooperare. Determinismul kaplanian se îmbină la nivel de conținut cu geopolitica postmodernă descriind transformarea periferiei în centru, deci absorbția bilaterală ca urmare a accelerării procesului de globalizare. În esență, cititorului îi este adus în prim-plan conceptul de homo balcanicus, caracterizat în primul rând de un cameleonism circumscris transformându-l pe acesta într-un studiu de caz per se, ca urmare a calității de spațiu de mișcare  ce caracterizează Balcanii trecând prin Bizantinism, Otomanism și Balcanizarea prezentă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here