Chiar și la 17 de la încheierea conflictului dintre fosta Republică Federală Iugoslavă și Kosovo suntem martorii la o perpetuă tensionare a spațiului balcanic tocmai ca urmare a acestor divergențe. Cum considerați că se poate construi o relație de cooperare între Belgrad și Priștina?

În condițiile în care Serbia vizează o aderare la Uniunea Europeană este un fapt cunoscut acela că recunoașterea Kosovo reprezintă una dintre condiții. Ce părere aveți despre această potențială solicitare din partea Bruxelles în acest sens?

La o analiză atentă a statelor ce nu recunosc existența Kosovo se poate observa faptul că tocmai statele ce se confruntă cu secesiune nu au recunoscut încă existența acestei entității autoproclamate. Este posibil ca un act de această amploare să devină detonatorul unei etape de fărâmițare teritorială a statelor multietnice?

În condițiile în care România nu a recunoscut oficial independența Kosovo, este posibil ca un astfel de act să fie considerat un gest împotriva politicii de bună vecinătate cu Serbia sau, mai degrabă, o dovadă a maturității politice, a înțelegerii problematicilor actuale?

Ce părere aveți despre planurile Comisiei Europene de liberalizare a vizelor pentru Kosovo?

Ministrul de Extern de la Belgrad a declarata că gestul de admitere a Kosovo în UEFA reprezintă un gest eminamente politic. Poate fi considerată această decizie ca fiind un instrument de ”soft power”?

Considerați că politica regională  balcanică este demantelată de această stare de conflictualism între Belgrad și Pristina?

Cu prilejul Zilei Mondiale a Libertății Presei, Asociația Jurnaliștilor din Kosovo și-a exprimat îngrijorarea legat de faptul că asupra presei kosovare sunt aplicate presiuni (amenințări, atacuri, insulte). Est aceasta o dovadă incontestabilă a relativității libertății de exprimare, ca urmare a acțiunilor decidenților politici de la Pristina?

Echilibrul balcanic este problematizat totodată și de problemele cu care se confruntă Federația Bosnia și Herțegovina: preponderența ruralizării (alături de Albania, statul bosniac înregistrează cu preponderență o ruralizare generală), rata crescută a șomajului (42,76%). Este astfel necesar ca aceste probleme să fie abordate la nivel european în vedere unei dezvoltări sustenabile a Balcanilor de Vest?

Guvernul de la Sarajevo se confruntă totodată cu tulburări sociale dintre cele mai diverse, tocmai ca urmare a diversității etnici și religioase. Este posibil ca aceste disfuncționalități să fie rezolvate prin aplicarea modelului politic libanez, acela de a distribui în mod echitabil câte o funcție de conducere în stat fiecărei minorități religioase?

Ce părere aveți despre atitudinea Republicii Srpska legat de relația cu Bosnia și Herțegovina în cadrul federației pe care cele două entități distincte o formează. Care credeți că este motivația Republicii Srpska de a readuce în discuție problema independenței, în contextul în care secesiunea este respinsă cu desăvârșire de comunitatea internațională?

În 2015, Belgrad și Pristina au ajung la încheierea unui acord istoric, mediat de Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant European pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate. Reprezintă acest articol un prim pas pentru fundamentarea relațiilor dintre cei doi adversari?  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here