Care a fost punctul de plecare pentru platforma Discover Bucovina? Care au elementele ce v-au determinat să lansați această inițiativă de promovare a ținutului arhaic?

Bucovina nu este doar o destinație pe care o promovez. Bucovina este destinul meu. Rădăcinile mele aici sunt și ani la rând m-a urmărit obsedant amintirea bunicii mele care mereu îmi spunea că indiferent unde voi ajunge în viață, să fac tot ce-mi stă în putere să nu-mi uit rădăcinile. La vremea când ascultam aceste vorbe ale bunicii nu le percepeam la adevărata lor însemnătate, copil fiind, doar că peste ani, când am pierdut-o pe bunica totul a căpătat un alt sens.

Întâmplarea a făcut ca acum mai bine de 6 ani să lucrez într-un proiect cu parteneri din afara României, pe un domeniu care nu avea nici o legătură cu turismul. Astfel am început să călătoresc și eu mai des în străinătate și de fiecare dată când trebuie să mă prezint și să spun de unde sunt, eu le răspundeam că sunt din Bucovina. Doar că nimeni nu știa nimic despre acest loc. Și această situație m-a deranjat teribil. Revenind în țară, m-am apucat să cercetez Internetul în căutare de informații despre Bucovina. Căutarea mea a luat sfârșit la scurt timp. Atunci mi-am dat seama de ce nu știau străinii pe care îi întâlnisem până atunci mai nimic despre Bucovina, deși vizitaseră România de foarte multe ori.

Cred că acela a fost un punct culminant, acea piesă de puzzle care m-a conectat de amintirea bunicii și de rugămintea ei să nu-mi uit rădăcinile. Acum știam că trebuie să fac ceva pentru Bucovina, și că trebuia să fie la nivel de online. Identificasem o nevoie care necesita rapid o soluție.

Am creat inițial un grup pe Facebook, pentru că la vremea respectivă nu existau paginile dedicate fanilor. Nici nu eram vreo specialistă în social media, doar citisem eu pe un website spaniol că e bine să promovezi un business, un proiect, orice, pe un grup găzduit de platforma Facebook. În scurt timp aveam peste 3.000 de membri în grup care solicitau informații, fotografii. Într-un an a crescut la 10.000 și într-o noapte am pierdut toată munca de pe acel grup pentru că Facebook lansa primele pagini dedicate fanilor și toate grupurile își făceau un fel de restart, pierzând astfel tot conținutul. Văzând că tot visul s-a năruit am acționat imediat și am creat o pagină pentru fani și de acolo povestea a crescut în mod natural. Astăzi ne urmăresc aproape 90.000 de abonați. Recordul de vizitatori pe pagina proiectului a fost de 900.000, o cifră uriașă pe care nu credeam  că o vom atinge doar din postări organice.

Este turismul rural direcția în care strategia națională de turism trebuie să se dezvolte, dată fiind varietatea etnică și culturală a spațiului românesc?

Turismul rural este una din direcțiile în care strategia națională trebuie să se dezvolte, alături de turismul de afaceri, turismul balnear, turismul activ, turismul cultural. Dar, revenind la turismul în mediul rural trebuie să menționez că acesta se practică de peste 60 de ani, dar abia în anul 1973, s-au pus, pentru o perioadă scurtă de timp, bazele legale, identificându-se 118 sate care au fost recunoscute drept „sate turistice” a 13 localităţi în care trebuiau să fie cazaţi turişti. Însă la un moment dat, prin interzicerea turiştilor străini în case particulare, întreaga acțiune a fost stopată, rămânând doar două „sate turistice” deși acestea nu erau recunoscute printr-un act normativ, Lereşti din judeţul Argeş şi Sibiel din judeţul Sibiu, care să fie utilizate în circuitul turistic internaţional.

După 1990, turismul rural şi îndeosebi, agroturismul a luat amploare în zone tradiţionale ca Bran–Moeciu, Bucovina, Maramureş, Sibiu, Argeş. Prin înfiinţarea ANTREC, în anul 1994, s-a impulsionat această formă de turism în 26 de areale turistice rurale, fenomenul luând amploare şi prin crearea Comisiei Zonei Montane (1991) şi apoi FDRM (1993) care au extins aria, cu precădere în munte. Prin Programul PHARE–OVR se pun bazele unei dezvoltări temeinice a agroturismului în contextul general al economiei rurale în patru sate – pilot din zone etnofolclorice renumite. După cum se observă din cele menționate mai sus, turismul rural a avut un trend ascendent în acești ani și cred cu tărie că este loc de mai bine. Personal cred că și în Bucovina turismul rural nu este exploatat la potențialul său maxim.

Foto: George Checherita / Discover Bucovina
Foto: George Checherita / Discover Bucovina

Ce ne puteți spune despre patrimoniul bucovinean? Prin ce se diferențiază aceste de stilul arhitectonic al celorlalte provincii istorice componente?

Bucovina se evidențiază ca una dintre regiunile cu civilizație străveche, un loc în care s-au dezvoltat  și acumulat unele dintre cele mai vechi tipuri de construcții aparținând arhitecturii populare, multe dintre ele păstrându-și autenticitatea până în zilele noastre. Este mai mult decât evident că în acest colț de Românie încă mai putem identifica locuințe care au o valoare istorică și arhitecturală. Realitățile geografice au influențat inevitabil arhitectura și forma caselor din Bucovina, acestea fiind realizate preponderent din lemn, astfel că bogăția masei lemnoase justifică acest tip de arhitectură de unde apăruse și o vorbă pe care o tot auzeam prin satele Bucovinei, mai ales în vremea copilăriei că ”dacă nu ești atent îți crește un brad în pălărie”.

La o simplă analiză constatăm că influențele diferitelor popoare asupra comunităților se reflectă și asupra arhitecturii țărănești din Bucovina, înscriind-o în marea arie culturală a arhitecturii nordice europene, Bucovina făcând parte din limita sudică a sistemului constructiv din bârne. Pe teritoriul regiunii s-au  conservat și forme arhaice cum ar fi casa din lemn cu acoperiș de draniță, asemeni casei bunicilor mei în care mi-am petrecut cei mai frumoși ani; sau  casa de lemn cu acoperiș din paie, în patru ape, apariție unică pe teritoriul european.

Din păcate Bucovina este un peisaj cultural aflat în transformare, și această transformare de cele mai multe ori are consecințe negative asupra arhitecturii bucovinene. Nu pot să nu menționez că în ultimii 50 de ani satul românesc a suferit mai multe tipuri de transformări acesta nemaifiind unul armonios, ci unul haotic și impredictibil toate acesta datorându-se distrugerii caselor tradiționale, lipsei unor reglementări urbanistice care ignoră complet caracteristica tradițională a locurilor. Cred  că de dragul modernizării condițiilor și modului de a trăi plătim un preț prea mare.

Frumusețea Bucovinei a fermecat de-a lungul veacurilor deopotrivă călătorii străini și autohtoni. Care credeți că este izvorul acestui inefabil al colțul paradisiac pe care îl promovați?

Citeam zilele trecute într-o publicație online că Bucovina este atât de binecuvântată încât nu ai cum să nu o iubești. Cred că de aici ni se trag toate darurile de care vorbesc cei care ne trec pragul. Poate suntem norocoși că tot ce avem mai bun și mai frumos am primit fără a fi cumva strădania noastră. De multe ori mă gândesc că acest ținut al mănăstirilor nu este întâmplător în Bucovina, și că totul este rânduit de undeva de sus.  Singurul merit al nostru este că încă avem destule comunități bucovinene care au refuzat să țină pasul cu lumea modernă și s-au încăpățânat să nu-și uite rădăcinile așa cum spunea și bunica mea.

Foto: Adrian Popa / Discover Bucovina
Foto: Adrian Popa / Discover Bucovina

Mozaicul etnic este fără îndoială o trăsătură inerentă a Bucovinei. Cum se traduce această varietate atunci când realizăm o frescă socio-culturală a provinciei?

Cum e să trăiești într-un loc unde oamenii își dau ”Bună ziua!” în 12 limbi? Asta este Bucovina mea, un model de bună conviețuire pentru Uniunea Europeană. Și acestea nu sunt doar vorbe. Puțini știu că Bucovina este o Mică Europă deoarece aici întâlnim 11 etnii: ucraineni, maghiari, români, germani, italieni, evrei, ruși lipoveni, polonezi, armeni, huțuli și ruși cazaci. Cultura și identitatea românească au la bază un mozaic de valori materiale și imateriale cu influențe considerabile venite din partea minorităților etnice. Printre valorile materiale amintim centre urbane, sate tradiționale, fortificații, biserici, obiecte de artă. Patrimoniul imaterial este și mai vast. Personalități din toate grupurile minoritare au adus contribuții majore literaturii, artei, medicinei și științelor exacte. Comunități specializate au participat la progresul comerțului, meșteșugurilor, dreptului, contribuind la organizarea politic administrativă a României de azi și la interconectarea cu spații culturale din vest și din est. Toate aceste aspecte s-au manifestat și pe teritoriul Bucovinei și au făcut din ea un exemplu de înțelegere armonioasă și colaborare cu diferitele grupuri entice prin păstrarea propriei identități culturale și naționale.

Care este reacția turistului străin atunci când pășește pentru prima dată în Bucovina? Care este percepția acestuia despre acest tărâm unde legendele sunt pe atât de vii pe cât erau acum câteva secole?

Satul bucovinean, natura cu particularitățile sale, tradițiile încă vii, făuritorii de povești cu acul, dalta sau lutul reușesc să uimească turistul străin și de cele mai multe ori îl fac să revină aici.

Turistul străin atunci când vine în Bucovina spune că a ajuns în Rai fiind fascinat de peisajele care le taie respirația.  Cu siguranță viața satului bucovinean rămâne o experiență unică pentru ei iar pentru noi unul din marele avantaje în dezvoltarea turismului rural în Bucovina.

Ce ne spune această legendă vie despre România?

Oriunde mergi în România vei descoperi o mulțime de legende și locuri pline de mister. Născociri sau nu, aceste mituri s-au transmis de la o generație la alta și sunt mereu la fel de interesante. Cred că spațiul românesc rămâne un leagăn al poveștilor pe care încă nu știm să le facem cunoscute în întreaga lume. Cu toate acestea sunt optimistă în ceea ce privește viitorul turismului în România și spun asta uitându-mă la cele câteva proiecte independente de promovare a diferitelor zone turistice din România. Mă bucură să văd că în ultimii ani tinerii au început să prindă curaj și au pornit pe acest drum al mediului social, unde au reușit să-și prezinte proiectele lor care au reușit să crească comunități consistente de susținători. Cred că viitorul aparține oamenilor care nu așteaptă nimic de la autorități, ci doar de la ei înșiși. Sunt convinsă că în următorii 5 ani lucrurile vor intra pe trend ascend și vom vedea noi proiecte de promovare, susținere și dezvoltare a turismului în România.

Foto: Ovidiu Ștefeligă / Discover Bucovina
Foto: Ovidiu Ștefeligă / Discover Bucovina

Ce strategii vizați pe termen mediu și lung în ceea ce privește dezvoltarea Discover Bucovina?

Strategiile pe termen mediul ale proiectului Discover Bucovina vizează atragerea de fonduri europene, granturi norvegiene și elvețiene pentru a putea dezvolta proiecte de mai mare amploare care să ajute meșterii populari din regiune, proiecte de dezvoltare a turismului rural. În perioada imediat următoare îmi doresc să îmbunătățesc platforma proiectului, oferind și varianta acesteia în limba engleză pentru a facilita ca mesajul nostru să ajungă la cât mai multe persoane din afara României. Pe termen lung sunt foarte multe lucruri de făcut și vreau să ne îndreptăm atenția spre parteneriatele externe, mărirea portofoliului cu agenții mari de turism din străinătate, ONG-uri internaționale, autorități. Vreau să mă aplec asupra serviciilor din turismul bucovinean care trebuie neapărat îmbunătățite deoarece în condițiile actuale nu cred că putem vorbi de expansiune dacă nu avem personal calificat care să facă față unei cereri mai mari de turiști. Prioritatea Discover Bucovina rămâne turismul de incoming.

La o analiză sumară asupra ipostazelor culturii bucovinene, descoperim recurența a două elemente: Munții Carpați și Divinitatea. Care este mesajul din spatele acestei stări a lucrurilor?

Bucovina este locul în care Divinitatea, natura și oamenii și-au dat mâna în cel mai frumos mod cu putință. O călătorie pe aceste meleaguri te face să descoperi o altfel de Românie. Regiunea ascunsă în munți este cunoscută pentru albastrul de Voroneț, verdele-roșu de Sucevița, galbenul de Moldovița,  roșul de Humor și verdele de la Arbore.  Dintre zecile de lăcașe de cult medievale care există în Bucovina, opt biserici cu fresce exterioare au fost incluse în patrimoniul UNESCO. Șapte au fost introduse pe listă în anul 1993, una primind acceptul de la UNESCO în anul 2010.

Din grupul celor opt biserici pictate UNESCO din Moldova fac parte Biserica din Arbore, Mănăstirile Voroneţ, Humor, Probota, Moldovița, Pătrăuți și „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava. Acestora li se adaugă Mănăstirea Sucevița, inclusă pe lista patrimoniului cultural al UNESCO în 2010.

Să fie acesta un loc binecuvântat, ascuns în munți, un loc ales de Divinitate să adăpostească o altfel de Românie? Bucovina este cu siguranță spațiul cu cea mai mare concentrare de lăcașuri religioase din țară, cunoscut sub numele de ”Ținutul mănăstirilor”.

Foto: Manueal Scripcariu / Discover Bucovina
Foto: Manueal Scripcariu / Discover Bucovina

Vedem astăzi o construire a imaginii naționale a României prin intermediul iei, ca element atotcuprinzător al simbolisticii folclorice. Cum calificați aceast aspect?

Comunitatea La Blouse Roumaine este unul din ambasadorii de frunte ai României.

Ia l-a inspirit pe Henri Matisse, apoi a fost adusă pe podiumul modei internaționale de Yves Saint-Laurent, a făcut istorie cu Regina Maria și a fost asimilată Cântării României în perioada comunistă și a fost adaptată de generația hippie.

Cred că reînvierea iei se datorează foarte mult apariției Internetului și ulterior comunității La Blouse Roumaine. Oameni din întreaga lume au rezonat cu mesajul acestei comunități care a devenit  motorul inițiativei 24 iunie – Ziua Universală a Iei.

Dacă ne gândim că Facebook a avut o creștere de 10 ori în ultimul an, în condițiile în care încă 2 treimi din populația lumii încă nu se află pe Internet, ne dăm seama ce potențial are o comunitate de acest fel în promovarea României în întreaga lume. Cred că asemenea comunități online sunt viitorul în crearea brandului de țară și mi-ar plăcea ca autoritățile să se sesizeze și să le coopteze în strategia de dezvoltare a turismului din România, nu de alta, dar oamenii din spatele acestor proiecte independente sunt acolo cu sufletul și fac o treabă foarte bună.

Există o pseudo-axiomă atunci când discutăm despre turism, aceea că orice obiectiv trebuie să spună o poveste, trebuie să fie învăluit într-o aură de legendă. Este aceasta un atuu incontestabil al Bucovinei?

În toți acești ani de când am pornit pe drumul promovării Bucovinei mi-am dat seama că povestea din spatele oricărui lucru este de fapt ceea ce atrage cu adevărat turistul aici. Ce face o poveste de fapt? Dă valoare și creează experiențe unice. Bucovina are acest atuu care nu poate fi ignorat și care, cred eu că încă nu este exploatat așa cum se cuvine.

Foto: Paula Gusetu Nimigean / Discover Bucovina
Foto: Paula Gusetu Nimigean / Discover Bucovina

Cât de importantă considerați că este dezvoltarea regională? Este turismul capabil să asigure acest deziderat?

Politica de dezvoltare regională este una din politicile cele mai importante şi cele mai complexe ale Uniunii Europene, statut ce decurge din faptul că, prin obiectivul său de reducere a disparităţilor economice şi sociale existente între diversele regiuni ale Europei, acţionează asupra unor domenii semnificative pentru dezvoltare, precum creşterea economică şi sectorul IMM, transporturile, agricultura, dezvoltarea urbană, protecţia mediului, ocuparea şi formarea profesională, educaţia, egalitatea de gen.

Turismul este un fenomen mult mai complex ce poate fi analizat din mai multe puncte de vedere. Cu siguranţă orice domeniu de activitate recunoaşte în primul rând importanţa turismului în   procesul de dezvoltare regională deoarece strategiile de dezvoltare a turismului urmăresc impulsionarea şi diversificarea activităţilor economice și conduc la îmbunătăţirea nivelului de trai. În plus o aplicare corectă a măsurilor de promovare a turismului în România ar putea aduce România la un nivel existent în statele dezvoltate ale Uniunii Europene.

Turismul este una din ramurile economice care au cunoscut cea mai rapidă expansiune în ultimele decenii iar beneficiile economice ale industriei turistice sunt multiple. Industria turistică generează un număr însemnat de locuri de muncă, iar investițiile în acest domeniu au o durată de amortizare relativ scurtă. Economia locală, în ansamblu, beneficiază ca urmare a dezvoltării turismului. Turiștii creează o cerere suplimentară de servicii și bunuri de consum, stimulând astfel sectorul terțiar al economiei (serviciile, comerțul, industriile artizanale). În același timp, localitățile turistice tind să aibă o infrastructură edilitară și de servicii mai dezvoltate.

Trebuie avute în vedere, de asemenea, avantajele indirect obținute prin creșterea vizibilității și a interesului pentru acele regiuni care înregistrează un mare aflux de turiști acesta fiind și cazul Bucovinei care a dezvoltat un turism accesibil tuturor, prin practicarea a 11 forme de turism (cultural / religios, balnear,  rural, de tranzit, pentru vânătoare și pescuit,  pentru echitație, pentru sporturi de iarnă, pentru sporturi extreme,  de congrese și reuniuni, de recreere, odihnă și agrement, ecoturism), plasând-o astfel într-un top al destinațiilor de vacanță în perioada Sărbătorilor Pascale și a celor de iarnă.

Fara comentarii

Lasa raspuns