Cum calificați lovitura de stat eșuată din Turcia?

Lovitura de stat eșuată din Turcia poate fi calificată ca o acțiune politică cu consecințe fundamentale atât pentru societatea turcă, cât și pentru stabilitatea globală. Este vorba, de fapt, despre explozia unor tensiuni din Turcia contemporană care țin de raporturile neclare dintre formula kemalistă a puterii și tendințele islamiste, chiar dacă vorbim despre un islamism moderat.

Se consideră că regimul democratic din statul turc este menținut prin mijloace nedemocratice, practic armata intervenind atunci când regimul tinde să devină islamic. Ce părere aveți despre acest rol constituțional de apărător suprem al laicității pe care armata îl deține în mod constituțional?

Atunci când Mustafa Kemal Ataturk, în deceniile al treilea și al patrulea ale secolului trecut, a construit acest sistem, el se năștea dintr-o societate post-otomană traumatizată de experiența mai multor secole și de înfrângerea Turciei în Primul Război Mondial. Pentru o bună bucată de vreme, acest sistem a participat în mod eficient la modernizarea Turciei.

Analiștii politici sunt de părere că aceată încercare de lovitură de stat este o dovadă tangibilă  a disfuncționalităților regimului Erdogan. Cum calificați această viziune?

Sunt obligat să mă întorc la întrebarea anterioară. Nu știu dacă este vorba despre disfuncționalități ale regimului Erdogan, dar cu siguranță este vorba despre tensiuni ce țin de raporturile neclare dintre islamism și kemalism. Venerația de care Ataturk se bucură este fundamental contrazisă de multe dintre manifestările de zi cu zi ale societății, manifestări ce țin de o tot mai profundă islamizare a Turciei.

În ce mod afectează aceste tensiuni NATO, în contextul în care statul turc este al doilea contributor ca putere militară la efectivele Alianței?

Acest lucru afectează NATO în mod cât se poate de direct, și asta s-a văzut prin blocarea, chiar și de scurtă durată, a bazei strategice de la Incirlik. Pe de altă parte însă, reducerea agresivă a contribuției pentru înarmare în Turcia ultimilor ani riscă foarte rapid să descalifice Turcia de la poziția de cea dea doua armată NATO.

Cât de laic este de facto regimul de la Ankara, în condițiile în care orientarea președintelui în funcție spre Islamul conservator este una binecunoscută?

Regimul de la Ankara este unul de islamism moderat, fără excese, care apără și susține însă valorile Coranului.

Care este părerea dumneavoastră legată de propunerea decidenților politici din capitala turcă de a dezbate în Parlament reintroducerea pedepsei capitale în legea fundamentală națională? Care este mesajul din spatele acestui discurs?

O asemenea decizie ar încălca toate principiile și acordurile la care Turcia este parte și ar aduce statul turc într-o poziție imposibilă în relația cu partenerii săi euro-atlantici. NATO și UE reprezintă sisteme de alianță construite pe un set de valori democratice, valori care trebuie respectate de către toți actorii.

Ce ne spune faptul că Administrația Erdogan realizează adevărate ofensive împotriva opoziției și a jurnaliștilor care critică regimul actual?

Nu exprimă nimic altceva decât dorința de putere a regimului de la Ankara, putere impusă de multe ori prin mijloace nedemocratice.

În condițiile anterior menționate, este Turcia un adevărat model de democrație pentru spațiul oriental?

Problema aceasta este una dificilă pentru că felul în care lumea arabă și islamică se raportează la democrație pare a fi foarte diferit de modul în care Occidentul se raportează la ideea democratică. Turcia este astăzi o mare putere, aflată la marginea lumii islamice, care a reprezentat pentru multă vreme și sperăm că va reprezenta și în continuare legătura acestei lumi islamice cu democrațiile consolidate ale Occidentului.

Care este părerea dumneavoastră despre statul de drept în Turcia, în condițiile în care asistăm la o adevărată luptă pentru putere între instituțiile legitime?

Decizia suspendării Convenției Europene pentru Drepturile Omului pentru o perioada de 3 luni, arestările din ultimele zile cât și instituirea stării de urgență cu toate restricțiile aferente,  pun statul de drept din Turcia într-o poziție extrem de dificilă.

Cum credeți că ar trebui să reacționeze regimul aflat la putere în vedera consolidării entității național turce? Sunt necesare reforme în vederea evitării unor astfel de derapaje spre extremism?

Experiența ultimelor zile a dovedit că Turcia are nevoie de reforme urgente care să stabilizeze societatea, dar care să țină cont de respectarea cu strictețe a principiilor democratice și a drepturilor omului.

Există un curent tot mai favorabil ideii că președinte Erdogan este principalul beneficiar al acestei lovituri de stat nereușite, pe baza considerentelor că poziția acestuia va fi fost consolidată de puci. Care este viziunea dumneavoastră cu privire la această teorie?

Întrebarea dumneavoastră conține și răspunsul. Este clar că, în zilele acestea, poziția președintelui Erdogan pare a se consolida dincolo de limitele permise de către o societate democratică.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here