Cum caracterizați evoluția AGERPRES în cei 127 de ani de activitate?

“Evoluție” este cuvântul care caracterizează cel mai bine Agenția Națională de Presă AGERPRES. Cei 127 de ani de activitate sunt, de fapt, 127 de ani de schimbări continue, strategice sau contextuale, determinate de războaie sau de modificări majore de regimuri politice. Cel mai important este ca oamenii, jurnaliștii care dau viață Agenției, au rămas întotdeauna conștienți de rolul foarte important pe care îl au în societatea românească.

În ce constă tradiția Agenției Naționale de Presă? Care sunt valorile din spatele celui mai longeviv dintre actorii spațiului mediatic românesc?

Pentru noi, acum, tradiția este un concept care, de fapt, ne obligă să evoluăm. O lungă perioadă de timp, după Revoluție, această “tradiție” a funcționat într-un mod negativ, făcând foarte ușoară clasificarea Agenției drept “învechită” sau “prăfuită”. Este foarte important faptul că Agenția a învățat să folosească tradiția în folosul ei, dezvoltând o strategie prin care să evolueze, bazându-se, printre altele, pe atributele pozitive presupuse de activitatea sa cu adevărat istorică. Astfel, vorbim de profesionalism, experiență, dedicare și viziune.

Ce presupune, practic, exercitarea președinției Asociaţiei Agenţiilor de Presă din Balcani, deținută de AGERPRES încă din 2013?

Președinția ABNA-SE a reprezentat o recunoaștere a meritelor AGERPRES la nivel regional. Mai important este că, la finalul mandatului de un an (2013-2014), am fost ales drept secretar general al Asociației, începând cu anul 2014, poziție pe care o dețin încă. Este o funcție importantă, care reprezintă aceeași recunoaștere a activității Agenției, acordând AGERPRES un rol important în propunerea anumitor direcții strategice de evoluție pentru cele 11 agenții balcanice membre ale Asociației.

Pe lângă aceasta, din 2014 sunt membru în consiliul coordonator al BSANNA – Black Sea Association of National News Agencies, iar din 2015 am fost ales pentru un mandat de 3 ani ca membru în consiliul de conducere al EANA – European Alliance of News Agencies, cea mai importantă organizație a agențiilor de presă la nivel european, cuprinzând 32 de membri, agenții din țări membre UE dar și non-UE, precum AFP (Franța), EFE (Spania), DPA (Germania), TT (Suedia) sau PA (Marea Britanie).

Anunțarea cursului de cyber-security alături de Cert-Ro / Alexandru Giboi
Anunțarea cursului de cyber-security alături de Cert-Ro / Alexandru Giboi

Cum influențează activitatea AGERPRES calitatea de distribuitor de fotografie al Associated Press?

Este, evident, un mare plus, atât pentru noi, cât și pentru partenerii noștri de la AP. Faptul că un colos al presei internaționale are încredere în AGERPRES nu poate decât să ne onoreze, și să ne oblige, evident, la a obține rezultate din ce în ce mai bune. În concluzie, este o opțiune profitabilă, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al imaginii interne și internaționale a Agenției.

Ce ne puteți spune despre proiectul ”România colorată”? Care este punctul de pornire al acestei inițiative?

“România colorată” este un proiect editorial lansat la începutul acestui an, care vizează aducerea în atenția publicului nostru a unor știri care să reflecte părțile pozitive ale societății. Din punctul nostru de vedere, România are un potențial uriaș de a produce știri pozitive, știri care sunt foarte importante, atât din punct de vedere al informațiilor pe care le transmit, cât și, de ce nu, pentru mentalul nostru colectiv. Este foarte important să știm că în România se întâmplă și lucruri bune, iar asta merita un proiect editorial aparte.

Cum caracterizați rolul ideal al presei într-o democrație funcțională?

Din punctul meu de vedere, rolul presei este acela de a informa publicul. Un cetățean bine informat poate lua cele mai bune decizii pentru el și pentru societatea în care trăiește. De aceea, presa trebuie să fie obiectivă și echidistantă. Tot ce depășește acest cadru al obiectivității devine opinie, iar opiniile sunt subiective. De ce să ne străduim să “învățăm” publicul ce să creadă, sau ce să înțeleagă, când, cel mai corect ar fi să îl “învățăm” să își formeze singur o părere, oferindu-i acces la surse cât mai variate de știri? Din acest motiv cred că devine din ce în ce mai important rolul unei agenții de presă ca AGERPRES: pentru că pe www.agerpres.ro găsim doar știri obiective. Noi nu încercăm sa influențăm pe nimeni, fiind conștienți de rolul nostru foarte important ce ține de informarea publică.

Foto: Prezentarea expoziției de fotografie de arhivă istorică la Târgu Mureș / Alexandru Giboi
Foto: Prezentarea expoziției de fotografie de arhivă istorică la Târgu Mureș / Alexandru Giboi

Ce trăsături considerați ca fiind definitorii pentru presa românească a anului 2016?

Presa românească a anului 2016 nu este cu mult diferită de presa internațională a anului 2016. Cu toții încercam să ne revenim după criza financiară care a afectat grav mass-media, pe de-o parte, condiția de bază, din punctul meu de vedere, fiind să reușim să facem față evoluțiilor foarte rapide din domeniul tehnologic, care transformă social media în “new mass media” cu un ritm amețitor uneori.  Cred că presa românească încearcă să își găsească un drum spre viitor. AGERPRES poate ajuta în acest sens, și o facem deja de câțiva ani.

Printre altele, am adus traineri de la REUTERS pentru un curs de jurnalism financiar și de raportare a evaziunii fiscale, am lansat Fluxul Public, accesibil gratuit pentru orice instituție de media, și sprijinim MEDIASIND, partenerul nostru social, în desfășurarea proiectului RESTART pentru un jurnalism de calitate. Mai nou, avem un parteneriat cu CERT.RO pentru organizarea în comun a unui curs de securitate cibernetică pentru jurnaliști. Suntem conștienți că rolul nostru în societate depășește de multe ori furnizarea de știri.

Este apetența publicului spre presa de scandal un simptom al anumitor inadvertențe?

Nu aș merge doar pe apetența publicului. Cred că și o parte a mass-mediei, ceea ce numiți “presă de scandal”, profită financiar de pe urma promovării unui jurnalism de calitate cel puțin îndoielnică. Mai mult, sunt sigur că este vorba și de un anumit grad de conștientizare din partea publicului privind existența opțiunilor. În opinia mea, evoluția societății secolului 21 este strâns legată de evoluția presei. În consecință, e necesar un efort susținut, strategic, care să vizeze atât evoluția publicului, cât și a mass-mediei. Este foarte important ca presa să își conștientizeze și să își asume rolul foarte important pe care îl are în modelarea societății. Dincolo de un anumit punct, trebuie depășite scopurile exclusiv financiare, și acordată mai mare atenție imaginii globale, “the big picture”, a ceea ce înseamnă relația presă – public.

Este acest gen de relatare o amenințare la organele de presă profesioniste, pe considerentele că activitatea acestora poate discredita întregul domeniu mediatic? 

Sigur că da. Pentru că atunci când vine vorba de cuantificarea încrederii pe care publicul o acordă informațiilor primite prin mass-media, întrebările din sondaje vizează presa ca un tot unitar, nu instituții de presă distincte. Decredibilizarea mass-mediei afectează pe termen lung pe toată lumea, inclusiv nivelul de democrație manifestat de societate.

Foto: Lansarea arhivei de fotografie istorică, București / Alexandru Giboi
Foto: Lansarea arhivei de fotografie istorică, București / Alexandru Giboi

Cum vedeți puterea presei în contextul actual al revoluției informaționale? Este poziția actorilor mediatici mai consolidată, amintind aici răspândirea rapidă a informațiilor privind Panama Papers?

Puterea presei este foarte mare, pentru că, de fapt, este puterea modelării societății, după cum spuneam mai devreme. Dar consolidarea acestui statut trebuie să vină din recredibilizarea și reinventarea constantă a tot ceea ce înseamnă presă. Cred că în disputa deja începută între presă și social media vor învinge instituțiile de presă cele mai inventive și cele mai capabile de a se adapta schimbărilor, iar fenomenul Panama Papers este o expresie a inovației în presa, și o demonstrație a importanței jurnalismului profesionist, ca întreg.

Este cunoscut faptul că decidenții politici americani dezvoltă relații foarte apropiate cu presa. Cât de relevantă este această practică în potențarea capitalului politic? 

Nu cunosc relațiile decidenților politici americani cu mass-media. Ca om de PR, vă pot spune că, fără o relație bună cu presa, în stadiul actual de dezvoltare atât al politicii cât și a mass-media, decidenții politici ar putea avea dificultăți mari în a-și promova mesajele. Evident că dezvoltarea continuă a social media le oferă acestora acces la un public uriaș, dar nu trebuie să generalizăm. Oamenii politici trebuie să înțeleagă necesitatea de a-și adapta mesajele atât fiecărui tip de public țintă, cât și fiecărui vehicul de “promovare” a acestora. Din nou este vizibil rolul extrem de important pe care îl are o presă liberă, profesionistă, echidistantă, în evoluția unei societăți.

Care sunt direcțiile de dezvoltare mediatică la nivel european?

Nu cred că există direcții prestabilite, general valabile pentru toată mass-media europeană. Fiecare organizație luptă continuu să își identifice propriul drum care să conducă spre dezvoltare, în funcție de specificul local, național sau regional. Unii experimentează roboții jurnaliști, alții elimină conținut și se nișează tot mai mult, fiecare încercând să adapteze propria organizație noilor cerințe și evoluții tehnologice. AGERPRES are în vedere dezvoltarea continuă a produselor video, ținând cont de cerințele pieței și ale publicului. Realitatea virtuală, alături de produsele sale conexe, nu mai ține de domeniul “Science fiction”, este cât se poate de “reală”, și trebuie să fim pregătiți să evoluăm cât mai repede și cât mai bine. Pot spune că publicul român o să fie și mai mulțumit de evoluția AGERPRES în viitor.

Fara comentarii

Lasa raspuns